VIDEO Când va da lămuriri UDMR în Coaliție? Răspunsul repetat nervos de trei ori de ministrul Tanczos Barna
Lămuririle cerute UDMR după discursul presărat cu declarații rasiste al lui Viktor Orban mai întârzie. Liderii Uniunii așteaptă să revină Kelemen Hunor vineri din concediu pentru o discuție pe această temă, cerută de președintele Klaus Iohannis și de liderul PSD Marcel Ciolacu.
Asta susține ministrul Tanczos Barna care s-a arătat iritat de întrebările repetate ale jurnaliștilor de la guvern pe această temă. Când a fost întrebat dacă este de acord cu declarațiile lui Orban, el a răspuns de trei ori la fel: „Punctul de vedere al UDMR a fost exprimat de dl Kelemen”.
„Asteptăm sedinta de Coalitie, e o discuție care poate avea loc fără probleme. Dl președinte Kelemen vine vineri în țară. Înainte nu avem ce discuta. Dl Kelemen până vineri e în concediu”, a mai spus el, întrebat dacă UDMR are un punct de vedere lămuritor pregătit.
Tanczos Barna a spus totodată că liderul UDMR Kelemen Hunor nu este printre cei care au aplaudat discursul lui Viktor Orban de la Băile Tușnad pentru simplul motiv că „nu a fost prezent la acel discurs”. „Imaginile sunt greșite”, a spus el.
„UDMR nu a folosit banii din Ungaria niciodată”
Cât privește finanțările de la Budapesta pentru investiții în Transilvania, finanțări care sunt făcute prin fundații apropiate UDMR, Tanczos Barna a spus că acestea sunt legale și respectă legislatia națională și europeană.
El a precizat, răspunzând unei întrebări, că „UDMR nu a folosit banii din Ungaria niciodată, nu a beneficiat de finanțare niciodată, banii primiti nu au fost folosiți niciodată în scop politic”.
Întrebat despre acordul care trebuia să existe la nivel guvernamental pentru astfel de investiții, Tanczos Barna a spus că, „dacă se consideră ca la nivel diplomatic că e nevoie de un acord, cu siguranță acesta va exista între Ministerul de externe de la București și Ministerul de externe de la Budapesta”.
„Dacă e necesar, cu siguranță va exista”, a spus el.
Un acord care nu s-a mai semnat
Guvernul Ungariei finanțează proiecte ale comunității maghiare din România prin intermediul Fundației Pro Economica, înființată de persoane apropiate UDMR. Programul este însă neconform în raport atât la Tratatul de bază dintre România şi Ungaria, cât și cu Raportul privind tratamentul preferenţial al minorităţilor naţionale de către statul înrudit al Comisiei de la Veneția.
Primul prevede o limitare a intervenției unui stat în cazul minorităților înrudite doar la domeniile educație și cultură. De asemenea, raportul Comisiei de la Veneția vorbește tot despre aceleași două domenii.
Mai mult, același document subliniază faptul că în condițiile în care legi a căror aplicare privește minoritățile înrudite din alt stat în domenii care nu sunt prevăzute de tratate internaționale sau cutume care prezumă acordul statului respectiv, acesta trebuie cerut înainte de aplicarea oricărei măsuri. Or, Ungaria nu l-a cerut.
În plus, derularea programului Guvernului Ungariei printr-o asociație neguvernamentală din alt stat nu este în conformitate cu criteriile enunțate de Comisia de la Veneția.
În privința criteriilor etnice, invocate de partea română, chiar dacă Fundația Pro Economica susține că derulează proiecte la nivel național, derularea acestora a fost doar în județele Haghita, Covasna și Mureș, în zone în care procentul etnicilor maghiari este de peste 70%.
Cu toate acestea, autoritățile de la București au evitat să califice tranșant drept ilegal programul derulat de Guvernul Ungariei în Transilvania, preferând să invoce lipsa acordului României. Acesta probabil și în lipsa unor investiții ale Bucureștiului în dezvoltarea economică a celor trei județe, din care Harghita și Covasna în topul celor mai sărace din țară. De asemenea, sume consistente au ajuns, prin TVA, în bugetul național.
În 2020, ministrii de externe român și ungar au discutat la București despre un acord pe tema investițiilor, însă semnarea sa nu s-a concretizat până azi.
„Ne-am uitat în ochii celuilalt. Și astfel am stabilit programul”
Investițiile în Transilvania sunt o consecință a „Planului Kos Karoly”, convenit în 2016 și pus în practică începând cu anul următor ca urmare a Strategiei Națiunii asumată de Viktor Orban, prin vot al parlamentului de la Budapesta în 2011. Planul are ca scop reunificarea națională a maghiarilor din bazinul Carpatic, din punct de vedere identitar, nu geografic. Iar pentru asta a pus la bătaie miliarde de euro, o parte substanțială ajungând la comunitatea maghiară din Transilvania.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a reclamat, în mod repetat, că investițiile masive ale Guvernului Ungariei în Transilvania nu au acordul României.
Cum s-a derulat acest program? Liderul UDMR Kelemen Hunor declara într-un interviu pentru presa maghiară că liderii de la București, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, nu au cerut un acord scris pentru asta.
Administrația condusă acum de PNL îl cere. Bogdan Aurescu și Peter Szijjarto au convenit în 2020, la București, să înceapă discuțiile.
„În 2017 am vorbit cu Teodor Meleșcanu despre această problemă (programul economic – n.r.). Am discutat condițiile. Ne-am uitat în ochii celuilalt. Și astfel am stabilit programul. Am înțeles că dl ministru vrea să facem o înțelegere în scris. Vom face. Pe teritoriul României, fără acest acord nu putem”, a spus Szijjarto.
INTERVIURILE HotNews.ro