VIDEO Cum suna muzica persana de secol XVI
In ciuda celor trei secole de „tacere” din Imperiul Persan (sec. XVII-XIX), determinate de preluarea conducerii de catre puterea religioasa si de inlaturarea multor elemente artistice, artistii iranieni din zilele noastre au totusi acces la bogatiile muzicale de dupa 1500. Infiintata in urma cu zece ani, formatia Constantinople (constituita din muzicieni iranieni, turci, greci si canadieni) a folosit surse din afara Iranului (printre acestea si Dimitrie Cantemir) pentru a reinvia o muzica ce aproape fusese pierduta, o muzica ce s-a salvat prin migrarea la Constantinopol.
- Asculta mai jos o suita de patru piese (fasil) ale secolului XVI, interpretate la kanun, kopuz (oud; cobza) si viola da gamba
- Recapitulare a concertelor desfasurate in 2011 cadrul seriei de evenimente „Cand Bizantul eram noi”
Mic dictionar de termeni muzicali
Viola da gamba = instrument eminamente european, legat de muzica renascentista si a barocului
Kanun-ul descinde din vechea harpa egipteana, fiind intalnit in Orientul mijlociu si Asia centrala. Denumirea provine din cuvantul de origine araba „kanun” (tradus prin „regula”, „principiu”, „mod”). Kanun-ul turcesc are de obicei 79 de cheite (suruburi de acordare), numite mandal, prin miscarea lor si deci scurtarea sau lungirea coardei obtinandu-se acordajul instrumentului. Mandal-urile au fost inventate abia in secolul XX. Inainte de inventarea lor, kanun-ul era destul de inflexibil in ce priveste modulatiile muzicale.
Asculta pentru a cunoaste, cunoaste pentru a face, fa pentru a avansa, avanseaza pentru a ajunge, ajunge pentru a gasi, gaseste pentru a te pierde, pierde-te pentru a te regasi, regaseste-te pentru a (te) cunoate, cunoaste-(te) pentru a iubi, iubeste pentru a fi iubit; si in acel moment totul se va demistifica
Nadjomoddin Razi – Marmouzate-assadi dar Mazmourate – davoudi
Fasil = suita de concert cuprinzand piese vocale, vocal-instrumentale si instrumentale, compuse in acelasi mod (makam), sau in moduri inrudite/derivate, dar de autori diferiti. Dimitrie Cantemir prezinta componentele unui fasil: 1. Taksim (preludiu improvizatoric initial), 2. Peșrev (piesa instrumentala), 3. Una sau doua beste (piesa vocala), 4. Aghir semâ’î (piesa vocala foarte lenta), 5. O serie de 5-15 Șarki (piese vocale cu parti instrumentale), 6. Sâz Semâ’îsi (piesa instrumentala inrudita cu peșrevul, cu care se incheie suita)
Makam = (din lb. araba – maqām – loc) univers melodic modal, definit prin doua directii principale: A) ca un set de inaltimi sonore (scari muzicale) imbinate in scheme intervalice diatonice, cromatice sau enarmonice. B) set de reguli ce reglementeaza miscarea treptelor aflate intr-o relatie melodica si armonica, incluzand directia miscarii si constructiei melodice, ierarhizarea treptelor principale, tessitura (tesatura armonico-melodica), alteratiile specifice in cadrul intonatiei, modulatiile interioare si exterioare caracteristice unei anumite structuri modale.
Peșrev = (din lb. persana Pishrow-introducere, preludiu) – forma instrumentala clasica, asezata, de obicei, in deschiderea unei suite de piese muzicale scrise in acelasi makam, dar poate fi interpretata si ca o melodie de sine-statatoare.
Despre formatia Constantinople
Ansamblul Constantinople, constituit din muzicieni iranieni, turci, greci si canadieni, are ca scop evidentierea puntilor culturale care leaga Estul si Vestul, din indepartata Asie pana in tinuturile nordice ale Europei. Numele formatiei evidentiaza faptul ca muzica ce se compunea in spatiul persan in secolele XVI-XVII avea sa migreze la Constantinopol.
In cadrul concertului Divanul Persan (a saptea seara a seriei de evenimente „Cand Bizantul eram noi” de la Institutul Cultural Roman), trupa Constantinople a prezentat o muzica pe care ei o discriu ca „arhitectura a unei cladiri vechi – frumoasa, gratioasa, plina de istorie, dar extrem de actuala”.
Repertoriul prezentat in concertul Divan-ul persan isi afla sursele in trei colectii importante:
- CC: Cantemir Collection, Dimitrie Cantemir (1673-1723)
- MSS: Macmaua-i Saz u Suz Ali Ufki Bobowski
- Codex 259 Monastere de Leimonos, Lesbos, Grecia (datat 1572)
Trupa a concertat in Romania in formula:
- Kiya Tabassian (sétar si voce)
- Ziya Tabassian (percutie)
- Pierre-Yves Martel (viola da gamba)
- Dermen Didem (kanun/qanun)
- Kyriakos Kalaitzides (lauta)
Asculta mai jos o suita ce cuprinde piesele
- KUME ACAM, Pishrow MOHAYER, Osul Duyek, Acemler (1500-1550), Cantemir Collection #37 / MSS S 72, 73
- SABA BE TAHNIYATE PIRE MEY FOROUSH AMAD, Semai OSHAQ, Anonim, MSS S 136
- KUH-PAREH, Pishrow HESSAR, Osul Duyek, Agha Mo’men (c. 1525-1600), Cantemir Collection #163
- Samai HEJAZ, Osul Semai, Anonim, Cantemir Collection # 255
Citeste despre evenimentul „Calator la Portile Orientului” (formatia Anton Pann la prima seara din seria de intalniri „Cand Bizantul eram noi”)
- VIDEO Suntem in egala masura si orientali, dupa cum suntem occidentali
- VIDEO Dimitrie Cantemir, printul care a structurat stiintific toata teoria muzicii otomane
- VIDEO Ce ii caracterizeaza pe romani: doina si maneaua
- VIDEO Dimitrie Cantemir, cantat de romani si de greci
Citeste despre evenimentul „Bizantul de dupa Bizant” (formatia En Chordais la a doua seara din seria de intalniri „Cand Bizantul eram noi”)
- VIDEO Dimitrie Cantemir, cantat de romani si de greci
- VIDEO Un cantec din Constantinopolele secolului 19
- VIDEO La multi ani – in stil arabesc si grecesc
- VIDEO Cum suna Hora morii din Rapsodia Romana nr. 1 a lui George Enescu, in varianta bizantina
- VIDEO Petru Peloponesiu (zis si „Hotul”) si cantecele sale fanariote
Citeste despre evenimentul „Povestiri muzicale” (formatia Anton Pann la a treia seara din seria de intalniri „Cand Bizantul eram noi”)
- VIDEO Un cantec din perioada caderii Constantinopolului (sec. XV)
- VIDEO Un cantec grecesc de nunta si Dansul lui Zorba
- VIDEO Doua dansuri din zona Moldovei (sec XIX)
- VIDEO Doua cantece de acum 150 de ani, compuse de presupusul autor al melodiei Desteapta-te, romane!
- VIDEO Cum suna un cantec sefardic din secolul XV
- VIDEO Doua melodii din Romania secolului XIX, compuse de Anton Pann
- VIDEO Un cantec despre haiducul Iancu Jianu – varianta lautareasca
Citeste despre evenimentul „Epoca lui Cantemir” (formatia Bezmârâ la a cincea seara din seria de intalniri „Cand Bizantul eram noi”)
- VIDEO Formatia care a reinventat instrumente muzicale din secolele XVI-XVII
- VIDEO Cateva improvizatii la çeng, ney si ud
- VIDEO Cum ar fi putut sa evolueze muzica romaneasca daca nu ne-am fi occidentalizat
Citeste despre evenimentul „Alla Turca” (formatia Anatolia la a sasea seara din seria de intalniri „Cand Bizantul eram noi”)