VIDEO De ce vor plăti românii și companiile taxe mai mari. Interviu cu ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, despre măsurile fiscale care au fost deja decise și cele care sunt încă în discuție

Taxele vor crește, acest lucru este sigur. O admite și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, într-un interviu pentru HotNews.ro. Motivul: bani la buget nu prea sunt, tința de deficit asumată nu poate fi respectată, iar pensiile și salariile bugetarilor urmează să crească.

Boloș spune unele măsuri au fost deja bătute în cuie. E vorba de taxarea PFA, a microîntreprinderilor, precum și creșterea TVA la anumite bunuri și servicii, pragul maxim fiind 19%.

Mai sunt calcule la taxarea băncilor și a companiilor mari. Cele din urmă se vor aplica pentru o perioadă limitată, potrivit ministrului de Finanțe

În plus, Boloș anunță în premieră, în interviul pentru HotNes.ro, modificări în privința înființării firmelor, ori triplarea anumitor amenzi. De asemenea, aflăm ce se va întâmpla cu e-Factura de la 1 ianuarie, precum și ce părere are despre impozitul progresiv.

Triplarea amenzilor și capital social mai mare la a doua firmă – măsuri pregătite de Ministerul Finanțelor pentru evazioniști

Unele măsuri ar trebui să se aplice din octombrie, altele de anul viitor.

De ce trebuie să plătim taxe mai mari?

Răspunsul ministrului de Finanțe a fost:

„Pentru că ne-am angajat la o țintă de deficit bugetar față de Comisia Europeană la sfârșit de an de 4,4% din PIB. Din analiza acestei traiectorii, acestui trend pe care îl avem în momentul de față, există îngrijorarea că acest an fiscal îl închidem cu un estimat undeva în jur de 6,87% din PIB deficitul bugetar.
Așadar, urgența acestor măsuri este legată tocmai de evoluția deficitului bugetar și, pentru anul următor, de implementarea angajamentelor pe care le avem prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Pentru anul viitor, pe lângă reducerea de deficit bugetar, avem de implementat o reformă a pensiilor generală, cu un impact estimat undeva în jur de 15 miliarde de lei.
Mai avem o reformă a salarizării unice, unde obiectivul general și pilonul principal aș putea să spun este creșterea salariilor la profesori și acolo avem din nou un impact bugetar de aproximativ 10 miliarde de lei.
Deci, constrângerile, atât cele din acest an, dar și cele care privesc anul viitor, pentru a putea asigura resursele necesare acestor angajamente, fac ca astăzi să luăm aceste măsuri a putea continua Planul Național de Redresare și Reziliență și să putem utiliza banii din politica de coeziune.
Noi acești bani îi plătim astăzi pentru ca România să poată să implementeze investițiile care sunt în interesul cetățeanului.
(…) Cu cât profesorii noștri sunt mai bine plătiți, cu cât au un nivel de pregătire profesională ridicat, cu atât inclusiv calitatea actului educațional se îmbunătățește substanțial.”

Ce taxe au fost bătute în cuie

Pe TVA au fost agreate următoarele:

“Nu crește TVA-ul la la partea de energie termică, nu crește la lemnele de foc, nu crește la alimente, nu crește la medicamente (deci rămâne 5% n.r.)”
“Sunt într-adevăr produse alimentare cu un conținut mare de zahăr, mai mare de 10g pe la suta de grame de produs alimentar care intră în zona de cotă standard de TVA de 19% într-adevăr”
Vânzarea de locuințe care au plafonul de 600.000 lei și 120m² crește de la 5% la 9%
„Discutăm de zonele de turism montan și transport cu telecablul unde avem cota standard de TVA (crește la 19%).
„Parcurile de distracție, parcurile de recreere, bâlciurile: toate aceste activități vor avea 19% TVA (acum este 5% n.r.), ”distracțiile în aer liber de mare anvergură, de asemenea, vor avea TVA de 19%”

Nu s-a luat o decizie finală privind creșterea TVA la sălile de fitness. Unul din scenariile aflate pe masă vizează creșterea TVA de la 5% la 9%.

Cum va crește taxarea microîntreprinderilor

„Plafonul de venit de 300.000 lei este folosit pentru cota procentuală de impozit pe venit, respectiv:

până la 300.000 lei, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor va rămâne de 1%
peste 300.000 lei, până în 2,5 milioane – cota de impozit pe venit va fi de 3%”

Potrivit ministrului, nu se modifică plafonul pentru microîntreprinderi, rămâne 500.000 lei.

În plus, spune el, se mai introduce o rată de rentabilitate de 30% „pentru că se consideră că această rată de rentabilitate ar fi indicatorul de referință de la care noi încolo socotim că se folosește microîntreprinderea ca zonă de optimizare fiscală”.

De ce va crește taxarea micilor afaceri

„ Din acest punct de vedere, discuțiile aprinse pe care le-am avut pentru microîntreprinderi au pornit de la contextul în care astăzi ne aflăm cu 390.117 microîntreprinderi, 250 de miliarde de lei cifră de afaceri, 66 de miliarde de lei profitul net și 2,5 miliarde plătite la bugetul de stat. Practic la 15 miliarde de euro profit net se plătește 500 de milioane de euro impozit pe profit”, a mai arătat Boloș.

Construcțiile, agricultura și industria alimentară vor plăti CASS

„La Fondul unic de asigurări sociale de sănătate noi a trebuit să luăm măsura includerii obligatorii a plății CASS-ului, pentru că 1.200.000 de oameni nu plăteau contribuția la asigurările sociale de sănătate”, spune el.

Potrivit ministrului, se crease un dezechilibru major în Fondul pentru sănătate, „un deficit bugetar pe care cu greu îl ținem sub control și era nedrept ca noi toți să plătim această contribuție la asigurările sociale de sănătate din banii noștri, beneficiarii de gratuități să aibă calitatea de asigurați și să beneficieze de serviciile medicale”.

„Discutăm de cele trei domenii de activitate, respectiv pentru industria alimentară, agricultură și construcții care, deși a fost un subiect larg dezbătut, totuși trebuie să intrăm într-o normalitate, cel puțin din respect față de ceilalți contributori și, în continuare, de eforturile pe care le face statul”, a precizat ministrul Finanțelor.

PFA-urile vor avea două plafoane la sănătate

„La persoanele fizice autorizate, pentru că despre ele discutăm vom avea CASS-ul stabilit la venitul net realizat, dar nu mai puțin de șase salarii minime pe economie și nu mai mult de 60 de salarii minime pe economie anual. Asta înseamnă că cineva care depășește cuantumul de 60 de salarii minime pe economie plătește CASS-ul raportat la cele 60 de salarii. Deci nu există o adiționalitate, o contribuție la asigurările sociale de sănătate suplimentară”, afirmă el.

Potrivit acestuia, dispar plafoanele de 12 și 24 de salarii la CASS.

„Aceasta este noutatea pe care o avem pentru persoanele fizice autorizate. Sunt 373.000 de persoane fizice autorizate care realizează venituri de aproximativ 14 miliarde de lei și în acest context am stabilit aceste reguli în ceea ce privește contribuția la asigurările sociale de sănătate și mecanismele prin care să asigurăm o contribuție astfel încât să existe o proporționalitate între contribuție la asigurările sociale de sănătate și serviciile medicale de care beneficiază o persoană fizică autorizată”, a mai arătat Boloș.

Taxarea băncilor cu 1% pe cifra de afaceri: încă se fac simulări / Se propune aplicarea pe o perioadă limitată de timp

„Noi am încercat să nu creștem și să amplificăm mecanismele acelui 1% din cifra de afaceri și încercăm să o adiționăm la impozitul pe profit”, a spus Boloș, referindu-se la taxarea băncilor.

„Cifra de afaceri pentru sistemul bancar se stabilește în mod diferit față de sistemul nebancar, sau on financiar și atunci noi aici avem în vedere cifra de afaceri specifică a sectorului bancar.”
„În aceste zile, la nivelul ministerului se face simulare pe datele reale pe care le avem în sistemul bancar și cred că o decizie corectă trebuie să o avem după ce vedem impactul real.”

„N-aș vrea să perturbăm piața bancară și întreg sistemul bancar. Aș vrea să să se deruleze lucrurile în continuare în mersul lor firesc”, a spus el.

Totuși spune că a făcut o analiză începând cu anul 2018-2019 și până la azi: “impozitul pe profit care a fost plătit de bănci a fost în mod constant același”.

„Indiferent care a fost variația profitului net realizat de sistemul bancar, impozitul pe profit datorat nu a depășit limita de 300 milioane lei, între 200 și 300 de milioane de lei pe an. Și atunci există o întrebare firească: Ce se întâmplă? De ce avem parcă un flat rate la impozitul pe profit datorat de sistemul bancar?”

Coaliția va propune aplicarea pe o perioadă limitată de timp, dar cu intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

„Băncile au posibilitatea să-și pregătească planurile de business și să avem și acest interval de timp de testare a suportabilității de către mediul bancar. Rostul nostru este să aducem bani suplimentari la buget și să nu ne creăm din sistemul fiscal un dușman al investițiilor și un dușman al dezvoltării economice a României”, a spus el.

Companiile mari vor fi taxate suplimentar

În noua variantă a draftului, se propune taxarea companiilor mari în două praguri pe cifra de afaceri dacă impozitul pe profit este mai mic ori sunt pe pierdere.

Referitor la acest subiect, Marcel Boloș spune că impozitul va fi aplicat tot pe o perioadă limitată, ca la bănci, cu începere de la 1 ianuarie 2024.

„Nu vrea nimeni să ia banii de la contribuabil pe nedrept, dar toată lumea dorește ca impunerea să fie corectă”, a explicat el.

Dau exemplu, un centru comercial de cu o cifră de afaceri de 20 de miliarde de lei are pierdere fiscală.
Prima întrebare de ce se întâmplă acest lucru? E o cifră de afaceri enormă și rezultatul fiscal este pierdere.

„Și sigur, aici corect ar fi fost ca ANAF-ul să aibă capacitatea necesară pentru a face aceste controale fiscale, inspecții fiscale. Dar noi acuma suntem cu această capacitate instituțională limitată a ANAF-ului și pe perioada aceasta, până când reușim, ca să consolidăm capacitatea instituțională a ANAF-ului, avem nevoie de această formă de sprijin”, a precizat Boloș.