VIDEO INTERVIU Mircea Hava, primarul orasului Alba Iulia: Lucrarile din Cetate vor fi gata la toamna / N-o sa fie nici o capitala de regiune nicaieri, pentru ca nu va fi regionalizare / Nu o sa plec din PDL niciodata

In toamna acestui an, Primaria Alba Iulia va finaliza lucrarile de consolidare si reabilitare a cetatii, in ultimii zece ani aici investindu-se circa 70 milioane de euro – mare parte din fonduri europene. Totodata, DNA-ul ancheteaza de licitatiile facute pentru atribuirea lucrarilor din cetate care au fost castigate de Grup Corint, o firma detinuta de un apropiat al primarului, Dan Sabau. Ce planuri are Primaria pentru Cetatea din Alba Iulia? De ce a castigat un apropiat al primarului licitatiile pentru lucarile din cetate? Cand se va rezolva problema cainilor comunitari si cand va avea Alba Iulia apa si canal pe toate strazile? Mircea Hava, primarul orasului, raspunde la aceste intrebari in interviul de mai jos.

Vezi interviul VIDEO integral:

CI: Ce investitii ati facut in cetatea Alba Iulia in ultimii zece ani, de unde au venit banii si cand veti termina lucrarile din Cetate?

Mircea Hava: O sa incep cu sfarsitul pentru ca explicatiile vor fi mai bine intelese de cei care o sa le asculte, cei care or sa ne vada. De terminat, nu se va termina niciodata pentru ca la un sit istoric trebuie sa lucrezi tot timpul. Insa lucrarile incepute se termina in toamna aceasta. Vrem sa mai incepem curatitul si reparatul zidurilor. Lucrarile in Cetate au inceput – putem sa spunem – de zece ani, insa masiv au inceput de vreo patru ani, in momentul in care am inceput sa accesam fonduri europene. In momentul acela am putut sa dezvoltam proiectele la care ne gandeam, sau nu gandeam, mai mult visam la ele, si le-am pus si pe hartie…

Primele lucrari au inceput acum 10-12 ani, cu Ministerul Culturii. Oamenii de atunci au inteles ca Cetatea din Alba Iulia este altfel decat orice cetate din Romania, poate si din Europa, atat ca marime, cat si ceea ce semnifica. Deci am inceput prin Ministerul Culturii, prin poarta trei care s-a reparat. De fapt la noi nu s-a facut o restaurare, ci aproape s-a reconstruit poarta asa cum a fost ea. Este un concept pe care unii nu-l agreeaza. Noi l-am agreat pentru ca am vazut in lumea asta. Este greu sa-ti imaginezi daca vezi un soclu ca acolo a mai fost o coloana etc. Trebuie sa ai foarte multa imaginatie si un bagaj imens de cultura.

Nu vreau sa spun ca oamenii din Alba Iulia, sau romanii, n-au asa ceva. Au asa ceva, insa este mult mai bine, mult mai placut, mult mai instructiv, chiar si pentru copii, sa le aratam ceva asa cum a fost. Bineinteles, nu suta la suta, dar catre nouazeci la suta, asa cum a fost. Asa trebuie sa retraim istoria. Primaria a inceput cu Poarta unu si as vrea sa le multumesc –asa am invatat de acasa – la cei care s-au aplecat spre Alba Iulia, ministrii Culturii de atunci.

CI: Practic, ce lucrari ati facut in cetate? Cum arata cetatea cand v-ati apucat de ea si ce ati facut in toti acesti ani?

Mircea Hava: Cetatea era ocupata parte de armata. A plecat armata, intre timp am aflat cautand prin arhive ca o buna parte – si ma refer la partea de nord – era de fapt a municipiului, o parte a armatei si celalalte parti la cultele religioase si la persoane particulare. Deci pe toata partea care s-a eliberat, santurile, am inceput cu un proiect. Inainte de asta a fost un proiect PHARE, cam de un million de euro, prin care in zona santurilor s-au introdus utilitati: apa si canal. Pentru ca nu poti sa dezvolti o zona turistica fara aceste utilitati. Sunt esentiale ca sa poti sa faci ceva.

Dupa care tot pe partea de nord am mai avut un proiect pe fonduri europene: Poarta numarul 1 care exista s-a refacut total, poarta numarul 2 care nu exista aproape deloc, am gasit elemente si s-a refacut si ea. Ele sunt acolo la locul lor. Poarta trei era deja terminata de Ministerul Culturii. A inceput operatiunea poarta nr. 4, pe un program al Guvernului Norvegiei, pentru ca nu avem bani numai de la fondurile europene, ci si de la noi, de la Guvernul Romaniei si avem bani si de la cei care doneaza pentru romani. Am castigat un proiect care s-a referit la poarta nr.5. Poarta 6 a intrat in ultimul proiect, deci avem toate portile facute, si am mai deschis inca o poarta, poarta 6, care a fost construita mai tarziu. Deci exista un traseu al portilor. Au fost multi bani, peste 70 de milioane de euro, conteaza ca sunt 70 de milioane, m-as fi bucurat sa fi spus de 5 milioane de euro.. si ceilalti sa-i fi putut pune in alta parte, insa atatia bani au fost necesari.

CI: Cati turisti vin anual de cand ati terminat?

Mircea Hava: Cifra nu ca s-a dublat, cred ca a crescut de 20-30 de ori. Deocandata, pentru ca accesul este liber, nu avem o gestiune. Insa dupa terminarea partii de vest, intrarea in cetate, hai sa spunem ca va fi controlata. Sa nu creada cineva ca va fi un control ca si cand ai intra intr-o biserica sau intr-un muzeu. E legat de ceea ce inseamna gestiunea cetatii.

CI: Adica va fi bilet de intrare?

Mircea Hava: Bilet de intrare in cetate, adica in spatiul public, nu. Dar in zonele din cetate, de exemplu daca va dori cineva sa vada ultimul proiect care o sa inceapa sper in 2-3 saptamani – reabilitarea a ceea ce a mai ramas din comandamentul castrului roman, acolo se va intra cu bilet. Intrarea in cetate cu bilet va fi doar pentru masinile care doresc sa parcheze in cetate. Avem 200 de parcari facute, dar vom hotari cate vor ramane viabile pentru ca asa este normal. Dar cei care sunt pietoni si doresc sa viziteze partea publica, Piata Cetatii, tot ceea ce inseamna santurile, traseele, aici nu va fi nicio taxa. Poate pe viitor, cine stie, cineva se va gandi la un sistem in care se va face si acest lucru. Atunci o sa va putem spune cati turisti sunt.

Putem sa va spunem ca in Noaptea alba a muzeului, care este tot in interiorul cetatii, sunt in jur de 7-8 mii de oameni care vin. Sunt mii de oameni care vin in Cetate. Este vizibiul dupa numarul de autocare, masini, dupa numarul de oameni care vin. Multi vin pentru ca cetatea Alba Iulia este o destinatie europeana de excelenta si, de asemenea, are mentiunea speciala a juriului care a acordat premiile pentru Europa Nostra.

CI: Domnule primar, in Cetate toate licitatiile de constructie, de consolidare, samd, au fost castigate de firma Corint. Presa a scris de foarte multe ori ca caietul de sarcini ar fi fost facut special ca aceasta firma sa castige. Din cate am inteles, si DNA-ul a cercetat sau cerceteaza aceste incredintari. Cum comentati aceste afirmatii?

Mircea Hava: Au fost licitatii la care n-a fost o singura firma, au fost 6, 8, 9 firme. S-a adjudecat intotdeauna pe la 68% si la 60% din pret. Pot sa comentez orice si pot sa spun orice, insa sa nu creada cineva ca incerc sa ma dezvinovatesc pentru ca nu suntem vinovati cu nimic. Lucrurile astea sunt de ani de zile. Este o firma care asta face. Daca ea a stiut sa se prezinte la licitatie asa cum trebuie, castiga. Daca altele au venit la licitatie – pentru ca am avut acum ultima licitatie si va pot da un exemplu, a venit o firma din Ungaria care n-a stiut ca trebuie sa-si plateasca taxa de participare, va dati seama ce caiet de sarcini poti sa faci pentru cineva care nu stie ca trebuie sa plateasca taxa de participare, si o alta firma care a venit cu hartie scrisa, deci depinde cum te prezinti.

Firmele serioase, si firma Corint este o firma serioasa, dar stiu ca are lucrari si-n Romania, a stiut sa se prezinte la licitatie, si a facut un caiet de sarcini care a fost castigator. Sa stiti ca la aceste licitatii nu suntem noi, deci nu este primarul cu inca 2-3. Exista specialisti de peste tot, exista specialisti de la Ministerul de Finante, care au dat avizele. Eu nu vreau sa mult raspunderea dintr-o parte intr-alta, asat este lucrul si asta este evidenta. Este drept, suntem mari specialisti in a face tot soiul de folclor in zona asta. Este drept ca in momentul in care intr-un oras oarecare se lucreaza de sute de mii de euro, apare acest semn de intrebare.

CI: Dar spuneti-mi de relatia cu dl. Sabau, actionar la Corint, se cunoaste ca sunteti prieteni si, ma rog, si chiar aveti ceva grad de rudenie cu directorul de acolo?

Mircea Hava: N-avem niciun grad de rudenie…

CI: Nu cu dl. Sabau, ci cu directorul de la Corint, sunteti fini?

Mircea Hava: Nu, nu suntem, ar fi o chestiune…suntem cam de aceeasi varsta, acuma daca el putea sa ma boteze cand avea 3 ani, sau eu pe el cand aveam 3 ani, e o discutie in zona asta.

CI: Am inteles. Deci n-are nici o legatura faptul ca sunteti prieteni…

Mircea Hava: El este din Sebes, sa spunem lucrurilor pe nume, am fost colegi. Dar asta n-are nicio legatura. Eu am relatii in acest oras cu fiecare firma. Pe toti ii cunosc. La toti poate am fost la nunta, la botez, pentru ca asta este normal. Dar faptul ca traiesc intr-o viata normala, asta nu inseamna ca facem lucruri anormale. V-am spus, inca o data, poate sa vina si DNA-ul, de la OLAF, au fost, au verificat, sa vina toata lumea sa verifice…

CI: Deci spuneti ca n-au gasit nici o neregula?

Mircea Hava: Da. In momentul in care nu sunt, nu poti sa gasesti nimic. Este drept ca am avut corectii pe fondurile europene, dar nu din cauza asta. Despre ele putem sa discutam la un alt capitol…

CI: Ce corectii ati avut?

Mircea Hava: In jur de 6 milioane de euro la 140 de milioane de euro bani aplicati. Tot soiul de poezii – pentru ca ne-au fost date cu multa dragoste, dar nu numai noua. Peste tot. Pot sa va spun ca in ceea ce inseamna Regiunea 7 centru sunt peste 100 de milioane de euro corectiile. Ce trebuie stiut aici, corectiile le plateste Guvernul Romaniei. Si Guvernul Romaniei, acum o saptamana a scos o ordonanta de urgent prin care spune ca el va plati toate corectiile. Deci dupa ce tot ei le-au dat, ca sunt oamenii Guvernului, ai tarii, n-a venit nimeni de nicaieri, acum dam o Ordonanta prin care spunem ca le platim noi. Bun. Inainte banii erau de la Europa. Astazi vor fi banii nostri. Nu stiu de unde. In 60 de zile trebuie sa apara normele. Ma bucur ca este asa. Ce vreau sa va spun, ca am castigat tot, tot in instanta.

CI: Adica ati anulat corectiile?

Mircea Hava: Pai le-am anulat, dar degeaba le-am anulat, pentru ca sistemul este, in momentul in care fac corectia, ea este executorie din acel moment. Deci, daca a fost acum o jumatate de an, acum o jumatate de an s-au luat 20% sau 15% din bani, pe care nu ti i-au mai acordat. Si trebuia sa gasesti sursele financiare din alta parte. O nebunie, pentru ca numai cine lucreaza impotriva tarii si impotriva absorbtiei fondurilor europene putea sa faca lucrul asta. Si sa stiti ca o spun constient, si cred ca daca o sa discutati cu alti primari care lucreaza cu fonduri europene va vor spune acelasi lucru.

Pot sa va dau un exemplu, sigur toata lumea va intelege ceea ce spun. La fiecare licitatie trebuie depusa o garantie care este 10% din ceea ce din tot ce inseamna lucrarea. Deci daca este o licitatie, dam un exemplu, de un million de euro, garantia este de 100.000 de euro. Normal ca aceasta garantie se depune la banca orasului, la banca municipiului, care este Trezoreria, cu alta banca nu putem sa lucram, decat cu trezoreria. Am indicat in caietul de sarcini Trezoreria. Am primit o corectie, nu mai stiu de cat, 10-15-20%, nu conteaza, 1 leu sa fi fost, pentru ca n-am indicat si casieria unitatii. Stie toata lumea ca intr-o casierie nu poate sa fie un fond mai mare de 5 sau 10 mii de ei.

V-am dat un exemplu de aberatie. Pot sa va mai dau, dar nu stiu daca avem timp acum. Sunt sigur ca ceea ce am spus i-a suparat pe multi. Daca in continuare o sa tacem, n-o sa terminam nici cu 25% acest exercitiu bugetar al fondurilor europene. Si pentru viitorul exercitiu al fondurilor europene, care nu stiu daca o sa fie din 2014 sau din 2016 incolo, n-o sa facem nimic.

Si este pacat, in momentul in care cineva iti ofera bani ca sa te dezvolti, sa faci din Romania ceea ce dorim cu totii, sa nu poti sa faci lucrul asta pentru ca undeva sunt angajati niste oameni cu lefuri foarte bune care atat inteleg ei, fara nicio raspundere si fara nicio responsabilitate, si care spun Europa ne cere lucrul asta. Este cea mai mare minciuna pe care am auzit-o si pe care o stie toata lumea. Este o problema tipic romaneasca.

CI: Ce fonduri europene a accesat Alba Iulia in ultimii ani, ce valoare si cam pe ce proiecte mari s-au dus?

Mircea Hava: V-am spus de Planul Integrat de Dezvoltare care nu a insemnat numai cetatea. Am construit si camin de batrani, pentru ca este un program de integrare, de dezvoltare urbana, un pachet de aproape 30 de strazi din orasul de jos, intrarea dinspre sau iesirea spre Cluj, intrarea/iesirea spre Zlatna, in mare cam astea sunt proiectele. De asemenea, pe POR am pus panouri fotovoltatice de majoritatea cladirilor publice, un proiect de un million si ceva de euro.

Producem energie verde sau albastra, sau cum vor oamenii sa-i spuna, producem energie de la soare de aproape doi ani de zile si inca nu avem contractul perfectat cu ceilalti, carora le dam energie si noi luam energie de la ei. Pentru ca cineva, cu toate ca exista lege, si spune ca in 90 de zile se vor face normele, legea e de prin 2008, nu s-au facut nici pana astazi.

CI:… adica aveti energie, dar n-aveti cui s-o vindeti?

Mircea Hava: Noi nu trebuia s-o vindem, noi trebuia s-o dam in sistem. Din sistem, cand avem nevoie de energie la scoli, camine de batrani, in locuri publice, cand e noapte, cand avem nevoie de energie o luam din sistem. Deocamdata facem un fel de barter, na tie o graunta, iau eu o graunta. Dar ce producem noi vara in plus, pentru ca vara elevii sunt acasa, asta n-o regasim nicaieri. Pentru ca ar trebui sa fie un circuit in care noi sa aratam: am produs energie de 10 lei si am consumat energie de 11 lei. Care este economia noastra: inainte consumam de 22 de lei energie. Avem o economie de 10 lei. Ea este evidenta, insa trebuie evidentiata in hartii, pentru ca asa este normal. Poate o sa ajungem in instanta, pentru ca cineva nu vrea sa faca ceva.

CI: Adica nu vor sa dea normele acelea…

Mircea Hava: Da, nu vor sa dea normele acestea, am impresia ca este pe undeva o incurcatura la Ministerul de Finanta, ma si miram sa nu fie in alta parte, fiindca stiti prea bine ca fiecare MW, KW este purtator de accize, de TVA, de tot soiul de taxe, pentru ca taxele sunt imense in zona asta, pe care noi fiind administratie publica si nu societate comerciala, nu putem sa le cerem. In momentul asta exista aceasta problema care este foarte usor rezolvabila, daca cineva doreste, daca exista dorinta.

CI: Dar sa ne intoarcem la fonduri. Ce suma ati accesat?

Mircea Hava: Deci fondurile, in jur de 200 de milioane de euro daca punem aici si participarea noastra la POS-ul de mediu, Programul Operational de Mediu unde s-au facut 30 de km de canalizare, pentru ca programele pe apa le-am avut inainte, pe alte programe europene, prin care am rezolvat tot ce inseamna retelele de apa, reparatii capital, inlocuiri, prelungiri si statia de epurare. Cam astea sunt proiectele in mare, plus un proiect la care tin foarte mult si abia astept sa-l finalizam, o zona de agreement, Parcul dendrologic, fantana Hotilor.

Imaginati-va un parc dendrologic de zece hectare in care se gasesc niste specii deosebite, un microclimat. Ceva in genul Herculane, care este un microclimat mediteranean. La noi nu-i chiar din zona Mediteranei, , dar sunt specii teribile, si e foarte bine amenajat, s-a imprejmuit, nu mai intra mistertii, sunt mistreti carora, normal, le place sa manance ceea ce este in gradina. Si langa un traseu de aproape 6 km de plimbare cu banci, cu piste de bicicleta…

CI: Si cat costa amenajarea lui?

Mircea Hava: Amenajarea noi am terminat-o, tot proiectul este in jur de vreo 2-3 milioane. Aici este o participare a noastra mai masiva, nu 2%, mult mai mult, dar nu conteaza lucrul asta pentru ca fiind intr-o zona foarte aproape de oras, oamenii au unde sa se duca sa respire, sunt 8 km de pista, am amenajat o zona in care pot sa-si faca gratarul, sa stea.

CI: In legatura cu proiectele de mediu, spuneati ca faceti o noua statie de epurare. Cat costa si unde este amplasata?

Mircea Hava: La marginea orasului, inspre Sebes, in zona in care a fost amplasata cealalta. Cred ca este ceva in jur de 8-9 milioane de euro. Este o statie moderna. La ora asta avem o statie care mai mult se trece prin ea.

CI: Spuneti-mi, va rog, referitor la apa si canal, pe cele doua proiecte de care vorbeati, cat la suta din reteaua de apa si cat la suta din reteaua de canal a fost inlocuit si cate strazi fara apa si canal mai aveti?

Mircea Hava: La apa as putea sa spun suta la suta, 98%. Nu este o scuza, dar este bine sa spun lucrul asta. Orasul s-a dezvoltat foarte mult in zona dinspre munte, spre deal. Am admis lucrul asta pentru ca ma bucur cand oamenii construiesc, chiar daca cineva a construit in varful dealului. Nu chiar toti din zona respectiva au apa. O sa avem un proiect al nostru care va rezolva cu un rezervor, sper ca la anul sa incepem si o sa-l terminam la sfarsitul anului si vom rezolva toata zona.

In general zona este alimentata cu hidrofoare. Este mai costisitor, insa oamenii macar au apa. Si canalizarea, o sa incercam pentru zonele in care nu se justifica canalizarea, adica banii pe gospodarie, pentru ca asta este lucrul pe care trebui sa-l facem si noi, si-l face si Europa, sa incercam un montaj cu fose septice. Sunt lucruri pe care le-am vazut in Europa si le-am vazut chiar in SUA. Pentru ca nu poti sa duci kilometri de teava pentru 30 de gospodarii. Deci canalizarea in jur de 80%.

CI: Cate strazi mai aveti fara apa?

Mircea Hava: Strazi sunt multe. Zona in care s-a intins orasul, inspre Micesti cum ii spunem noi, in care avem strada pe care avem 4 case, avem strada pe care avem 6 case, avem strada pe care avem 5 case. Daca strada este mobilata, ca sa stiti cum lucram, are mai mult de 60% locuintele puse, intervenim: apa, canal, dupa care urmeaza sa facem drum. Pentru ca pe urma incepe dezvoltarea imobiliara care nu face altceva decat – fara suparare – decat sa distruga ceea ce inseamna infrastructura, ma refer la asfalt.

CI: Spuneti-mi, va rog, in ceea ce priveste traficul, ce proiecte pentru infrastructura rutiera aveti si la fiecare proiect am nevoie de o scurta descriere, cat costa, in ce stadiu este, si cand va fi gata. Si de unde ati luat banii, daca au avut finantare de la bugetul local, sau finantare pe fonduri europene.

Mircea Hava: Despre infrastructura v-am spus de cele 28 de strazi, un proiect care s-a incheiat anul trecut in municipiu, o sa ma uit undeva ca sa va spun si cat costa, pentru ca, va dati seama, cu atatea proiecte, chiar ca nu tin minte, nici nu este normal sa tin minte. Este intrarea/iesirea din municipiu pe DN1, la iesirea din oras, la Podul de la Ampoi pana la intersectia cu soseaua de centura. Proiectul este finalizat, un proiect interesant, strada largita la patru benzi, pista de biciclete, trotuare, iluminatul schimbat, facuta canalizatie pentru electricitate, un lucru modern, ceea ce pe multi i-a mirat, faptul ca trotuarele sunt pazite, e un sistem, hai sa-i spunem gard, o norma pe care trebuie s-o respectam. S-a dus sub 10 milioane de euro.

Pe urma este tot finalizat tot in jur de 98%, va trebui sa avem receptia, strada Zlatnei, iesirea din Alba Iulia inspre Zlatna. Tot asa, trotuarul, strada largita – atat cat s-a putut, pentru ca nu puteam sa daramam casele, canalizatie pentru telefonie, o sa schimbam tot ce inseamna iluminatul public, toate firele, tot ce inseamna Internet, tot ce este fir va fi introdus sub pamant. S-au schimbat si retelele de gaze, s-a facut canalizarea, pentru ca in zona nu era canalizare. Aici a fost un proiect suprapus. O parte a fos POS pe mediu, care a rezolvat ceea ce inseamna canalizare, peste care a venit proiectul pe POR, care a rezolvat ceea ce inseamna drumul si, de asemenea, canalizatia subterana pentru fire.

La iesirea inspre Sebes s-a facut un pasaj, oamenii din Alba le spun pasarele, este un pasaj peste calea ferata, care a fost aproape construit de la zero. Era un lucru de care aveam nevoie. Nu l-am largit decat foarte putin, nu l-am dus la patru benzi pentru ca stiam va veni autostrada, avem centura si in momentul asta chiar ca n-ar fi avut nicio utilitate sa investim atatia bani. Aici au fost probleme, firma a intrat in faliment. Dar am avut noroc ca a intrat in faliment chiar la sfarsit.

Asta este tot o chestiune legata de licitatie, nu le amestec, dar vreau sa va spun, si aici am avut o corectie pentru ca am avut tupeul sa cerem solvabilitatea firmei. Si ni s-a spus ca nu este bine sa facem lucrul asta, ca poate sa vina oricine. Deci, in mod normal cum se gandeste azi, sa vii la licitatie chiar daca n-ai nimic. Iti da cineva o hartie. Lucrul acesta nu este normal. O firma care vine la licitatie, mai ales ca platile se fac la 60, la 90 de zile, trebuie sa aiba rezerva ei, trebuie sa aiba banii ei ca sa poata sa deruleze o asemenea lucrare. Pentru ca pe urma, cine ramane cu ea? Noi ramanem cu ea. Du-te si explica, daca poti, la toti cetatenii, la toti cei care utilizeaza zona respectiva, vedeti ca a intrat firma in faliment, daca tot vorbim de faliment. Sunt niste bucurii imense.

Lucrez de 20 de ani si stiu ce inseamna sa alegi prin licitatie o firma, si pe urma, dupa 3 luni de zile, sa spuna, dom’le, imi pare foarte rau, nu mai pot sa lucrez, plec. Ce inseamna lucrul asta? Insa cam asa se judeca si inainte de a incepe interviul mi s-a comunicat – la noi ceea ce inseamna spatiile verzi sunt impartite in trei, s-au facut licitatii, ca sa fie concurenta, ca sa fie mai bine. Ultimul lot nu s-a adjudecat pentru ca au fost foarte, foarte multe contestatii. Astazi am primit de la cei care verifica, acolo unde se da ora exacta, bineinteles ca ne-au sugerat ca vor sa fie castigatoare firma de pe ultimul loc care are cu 20 de miliarde mai mult decat firma care a fost pe primul loc.

Va dati seama ca sunt lucruri aberante. Insa pe acei oameni nu-i intreaba nimeni: de ce s-a adjudecat asa? Normal ca o sa mergem in instanta, pentru ca n-am de unde, orasul nu are de unde sa scoata inca 20 de miliarde lei vechi in plus. Acelasi lucru l-am avut la ceea ce inseamna dezvoltare si mentenanta iluminat public. Proiect pe zece ani. Firma care a licitat cel mai mult, prin instanta a castigat.

CI: Ati concesionat serviciul, pe cat timp?

Mircea Hava: Pe zece ani. Nu l-am concesionat, lucram impreuna. Ei dezvolta un program pe care l-au licitat pe anumiti bani si noi le platim in zece ani, timp in care platim si tot ceea ce inseamna interventii, mentenanta. Eu va spun de bani. Dar din punct de vedere a ceea ce se intampla cu aceasta firma la ora asta, este perfect. Este pentru prima data cand primi telefoane acolo la dispecerat de multumire. Contractul l-am facut anul trecut. Toata licitatia a durat aproape doi ani, cu judecati, cu contestatii.

CI: Si cati bani aveti prevazuti in buget pentru iluminat?

Mircea Hava: Pentru iluminat anul acesta ne va duce la in jur de un milion de lei. Pentru ca, v-am spus, lucram pe zece ani. Dar asta nu inseamna numai iluminatul, inseamna si foarte multe lucruri, kilometri de retele schimbate, stalpi, tot ceea ce inseamna un iluminat asa cum trebuie. In zece ani trebuie sa avem o reconsiderare a ceea ce inseamna iluminatul, numai cu bec de 125 W, de 50 W, deci fiecare punct luminos este studiat. Oamenii sunt exceptionali, sunt foarte buni.

CI: Spuneti-mi, va rog, ce suprafata de spatiu verde are Alba Iulia si cat costa anual intretinerea spatiilor verzi in oras, si cum intentionati sa mariti suprafata de spatiu verde pentru ca stiu ca sunteti sub media europeana, acei 24 m patrati pe cap de locuitor.

Mircea Hava: Din cate stiu, suntem pe la vreo 17- 15 mp pe cap de locuitor. Suprafata este mica. Nu pot sa va spun cate hectare, dar nu sunt hectare multe. Din pacate nu avem un parc, avem un scuar, ii spunem noi Parcul Unirea, dar este un scuar, pentru ca fiind sub un hectar este scuar. Parcurile se duc de la cinci hectare in sus. Dar avem in jurul Albei Iulia, ceea ce va spuneam, un parc dendrologic cu padurea de 100 de hectare, care este o padure de agreement. Asa este ea caracterizata.

Urmatorul proiect va insemna alei prin padure. La ora asta este facuta una singura de 6 km. Daca socotim si padurea, trecem peste norma europeana teribil. Este in intravilanul localitatii, nu este extravilan. Asta poate ar suna ca o scuza. Dar in oras stam rau, pentru ca asta a fost. Ar insemna ca sa mai marim suprafetele sa mai demolam 50, 60, 70 de blocuri, lucruri imposibile. Ce am facut de trei ani de zile – plantam.

Am fost in Ungaria, am fost peste tot unde am gasit pepiniere, cu oameni meseriasi si cu o clima aproape similara cu ceea ce este in Romania, am gasit tipul de pom care se potriveste pentru Alba Iulia, teiul American, tei argintiu, teiul comun, pentru ca asa mi-au explicat specialistii, este cel mai bun, si, de asemenea, platanul. Platanul este mult mai scump. Cumparam pomi de talie mare, de 6-8 m inaltime, grosime 30-40 cm. Pana la ora asta am plantat 3-400 de pomi, continuam si anul acesta cu vreo suta de pomi. Si am reusit foarte multe zone sa fie mai verzi si mai vesele, si chiar este o bucurie primavara cand infloresc teii.

CI: Cine se ocupa de intretinerea spatiilor verzi din oras si cat costa?

Mircea Hava: Sunt doua firme. Trebuia sa fie trei firme. Astazi am primit documentul prin care trebuia sa adjudecam aceste servicii de la o firma din Constanta. Nu conteaza de unde e, poate sa fie din Statele Unite, dar mi se pare aberant aceleasi lucrari sa le faca o firma cu 20 de miliarde in plus fata de o firma care vine si spune, Nene, fac cu banii astia.

CI: Cate blocuri s-au reabilitat termic pana in prezent si cate blocuri urmeaza sa fie reabilitate in urmatoarea perioada si daca veti accesa fonduri europene pentru reabilitarea termica?

Mircea Hava: La noi reabilitarea termica a inceput cu cetateanul. Oamenii au dorit sa faca reabilitarea pentru ca totul este legat de buzunarul lor. Noi avem 10- 12 blocuri pe care le-am reabilitat. Si aici avem o mare problema, sunt 82.000 lei pe trebuie sa-i recuperam de la cetateni. Ei trebuiau sa plateasca 20%, facand licitatie, facand toate demersurile. Acum o sa vedem de unde o sa recuperam acei 82.000 de lei pentru ca noi aveam contractul cu constructorul, care ne-a dat in judecata si normal ca a castigat ai atunci, dom’le, platim banii.

Curtea de Conturi ne-a spus: plata necuvenita, necuvenita pentru ca trebuiau sa plateasca cetatenii. Ne vom descurca pana la urma, cu toate ca noi mai avem pe langa schema prevazuta de lege, inca o schema de ajutor, prin care cei care sunt incadrati la venitul mediu, 400-500 de lei, daca depoun documentele, pot sa benificieze si de scutirea acelor 20%. Blocurile s-au refacut nu intr-un sistem de spoiala, s-a facut treaba serioasa, cu tevi cu instalatii, cu tot ceea ce trebuie. Si acum mai avem nu stiu cate apartamente, 240-250 de apartamente pentru care incercam sa accesam bani europeni, in jur de 600 000 de euro.

CI: Ce faceti cu cainii fara stapan? In toate orasele din tara este o mare problema cu maidanezii. Cati bani alocati? Cate adaposturi aveti? Cate adaposturi vreti sa construiti?

Mircea Hava: Pot sa spun ca-i iubesc? NU pot!

CI: Puteti sa spuneti daca vreti sa-i eutanasiati sau nu.

Mircea Hava: Nu. Respectam legea avem si caini cu cercel in ureche. Insa sa stiti ca ala cu cercel in ureche este la fel de rau ca si ala fara cercel. Avem un adapost nou, 200 de bucati, platim ceea ce trebuie. Stiam ca anul trecut am cheltuit in jur de 4-5 miliarde (lei vechi – n.red.) cu ei.

CI: Cate locuri aveti in adapost?

Mircea Hava: Sunt 150-200 de locuri, ca l-am facut mare ca sa incapa, sa n-avem o problema. Durerea este ca toata legea a fost facuta emotional. Eu am caine acasa, mi-s dragi si am grija de ea, a facut catei, am avut grija de ei, sunt responsabil. As dori ca fiecare sa aiba responsabilitatea asta. Si as dori ca fiecare sa inteleaga ca Alba Iulia nu este o “groapa de gunoi”, ca sa-ti aduci cainii si sa-i lasi aici.

Pentru ca vizibil nu mai exista nimic si vezi ca apar 4 – 5 – 10 bucati. Eu as vrea numai o intrebare: sa vad adaposturile de la orasele din jur, de la comunele din jur si serviciile de acolo. Si in momentul asta o sa spun da, sunt un om fericit. Dar Alba Iulia sa suporte toate lucrurile astea, mi se pare o problema.

CI: Cati caini aveti? Estimativ.

Mircea Hava: In oras nu cred ca avem 50-60 de caini, in tot orasul, care sunt pe strada. Sunt si cu cercel, mai sunt fara cercel, cei fara cercel vor fi luati. Zilnic se iau. S-a facut o noua licitatie si este o alta societate care se ocupa de caini. Banii se deconteaza in functie de fiecare caine care este dus acolo, se face procesul verbal. Adapostul de 200 de locuri a costat in jur de 30.000 lei.

CI: Spuneti-mi, va rog, ce parere aveti despre regionalizare? S-a discutat la un moment, Alba sa fie, sa nu fie capitala de regiune.

Mircea Hava: Vedeti si dvs. mi-ati pus intrebarea, ce parere aveti despre regionalizare si am discutat de capitala regiunii. Cam asta se discuta in toata Romania. Nimeni nu discuta despre regionalizare, nu vorbesc de dvs, vorbesc de politicieni, pentru ca nu stie nimeni decat unde va fi capitala. Asta este problema. Eu o sa spun: n-o sa fie nicio capitala de regiune nicaieri, pentru ca nu va fi regionalizare. Pentru ca in momentul in care s-a pus problema in modul asta prostesc, copilaresc, nu poate fi.

Va dati seama, noi suntem in Regiunea 7 centru. Capitala va fi intr-un judet. Pai chiar crede cineva ca ceilalti din celelalte judete vor vota lucrul asta? Pentru ca nimeni n-a explicat ce inseamna regionalizarea. Daca numai atat explicau, terminam odata cu mersul la Inalta Poarta la Bucuresti, pentru orice aviz, pentru orice chestiune, pentru orice prostioara, pentru ca asta este. Si noi ne ducem pentru orive aviz acolo. Eu prefer sa stau la usa regiunii aici, la mine acasa, la Alba Iulia, unde-o fi, decat sa ma duc sa stau la usa pe la Bucuresti, eu ca primar.

Pentru ca, va spun, in atatia ani de primarie, cea mai mare umilinta ca om este sa te duci sa te umilesti acolo. Pentru ce? Ca sa mai faci ceva aici. Si acolo ti se spune prima data: nu se poate. V-am dat exemplu cu energia verde, sa te trateze ca pe ultimul om… stiti prea bine ca noi suntem proivincia. Chiar cateodata m-as bucura sa ramanem provincie si Bucurestiul sa ramana Bucuresti.

Eu n-am o problema cu Bucurestiul ca oras si cu oamenii de acolo. Eu am o problema cu tot ceea ce se intampla acolo din punct de vedere al guvernarii, nu de astazi, de ieri: de cand se guverneaza, dupa ’90 incoace, asta e problema noastra. Daca s-ar fi explicat ca toata aceasta descentralizare, puterea de acolo, puterea in ghilimele, vine mult mai aproaape de noi, altfel luam deciziile, altfel ne dezvoltam, banii nostri sunt banii nostri, ar fi cu totul altceva.

CI: S-a discutat foarte mult de o debirocratizare. Cum vedeti dvs. ca se face debirocratizarea? Ati fost consultati? Ati vorbit cu dl. Dragnea?

Mircea Hava: In general n-am vorbit cu dl. Dragnea despre subiectul asta. Dansul face tot felul de ture prin tara, se plimba, discuta. Nu va suparati, eu pe dl. Dragnea il cunosc din vremea cand eram colegi de partid. Si dupa aia. Deci relatia dansul si mine, si eu si el, este o relatie dincolo de partide si dincolo de faptul ca dansul e vice-prim ministru si eu sunt un primar. Demnitatile se duc. Demnitatea e aia pe care ti-o dau oamenii care te voteaza. Aialalta in care te pune cineva este o chestiune care poata sa tina pana la anul, pana la viitorul exercitiu electoral. Chestiunile astea nu le-am discutat pentru ca n-avem ce discuta.

CI: Dar se desfiinteaza CJ-urile, se desfiinteaza deconcentratele?

Mircea Hava: Din pacate singura certitudine cu regionalizarea este ca e o mare incertitudine. Unii zic ca desfiinteaza CJ-urile, altii zic ca nu desfiinteaza CJ-urile. Unii se scoala dimineata, se uita asa frumos in pat si imediat deseneaza o harta, ca sa arate ei ca asa ar trebui facuta regionalizarea. Nimeni nu discuta de o reforma administrativa facuta asa cum trebuie. Nu discutam de modelul polonez.

Noi avem comune de 800 de oameni. Din 76 de comune in judetul asta, mai mult de jumatate daca nu primesc ajutor, pot sa-si inchida portile. Nimeni nu discuta de un sistem de a fi aproape de oameni, sa nu-l trimiti pe om de la Cuca Macaii pana nu mai stiu unde, sa mearga cu desagul in bat, sa mearga daca vrea el numai asa sa se plimbe. Trebuie sa aduci decizia mai aproape de el. Lucrurile astea nu se intampla, lucrurile astea nu se discuta.

Ba mai mult, s-a venit cu acea chestiune care pe mine m-a facut sa zambesc: eu nu consider niciodata ca interlocutorul meu este mai putin dotat intelectual decat mine. Dar ei asta au considerat. Au spus, la Alba Iulia raman nu mai stiu ce servicii regionale, inclusiv scoala de popi. La Sibiu vor fi nu stiu ce servicii regionale, cine stie ce, aruncatul cu privirea. la Brasov, unde zic ei ca va fi capitala, vor fi cutare, cutare si head-ul, boardul regiunii.

Dar cine crede chestia asta, ca se poate conduce asa si se poate face treaba asa? Eu discut dincolo de politica pentru ca regionalizarea este cel mai mare pas pe care trebuie sa-l faca Romania. Il facem gresit, o sa platim, o sa platim, o sa platim si o sa platim. Il facem bine – bun, 100% bine nu se poate face – il facem bine, va fi bine. Dar apare responsabilitatea politica. Daca incepem sa facem regionalizarea incepand cu reforma administrativa, se aduna comunele, orasele se fac comune,… se face ceea ce trebuie facut intr-o reforma administrativa, costul politic pentru cei fac lucrul asta la urmatoarea legislatura va fi mare.

Poporul ii va pedepsi, ca nu va intelege decat peste cativa ani. Dar sa vii si cu aceasta minciuna, sa spui ca absorbtia fondurilor europene va fi mult mai facila…da, va fi mai facila peste 10 ani. Pentru ca deocamdata nu functioneaza niste unitati de implementare. . Dar pana cand isi vor crea aceste lucruri care sa lucreze, va fi rau. De ce nu face nimeni o analiza sa vada de ce nu se absorb banii? Din vina autoritatilor? Din vina a ceea ce inseamna unitatile de implementare? Din vina celor de la kilometrul 0 de la Bucuresti? Si sa se regleze treburile. Prima data sa stiti voi ce vreti sa faceti si pe urma sa ne spuneti noua. Putem sa vorbim foarte mult despre regionalizare. Eu la ora asta, clar, pentru ca nu sunt convins, nu sunt de acord cu asa ceva. Nu va duce la nimic bun. Si vreau sa-mi arate cineva un motiv si o sa inteleg, inteleg tot timpul, am inteles foarte multe.

CI: Ce subventie acordati la energie termica si la transport?

Mircea Hava: La energie termica zero, ca nu mai avem, multam lui Dumnezeu. Acum fiecare este cu centrala lui. Noi suntem independenti, totdeauna am vrut sa fim independenti aici si ne place sa stam independenti. De vreo cinci-sase ani de zile am desfiintat CET-urile si fiecare si-a gasit alta utilitate.

Una este un centru pentru copiii cu dizabilitati, autisti, o alta este trasformata in centru de recuperare DE, deseuri electrice si electronice, superba. O alta este transformata intr-un club al Bisericii Ortodoxe. E un lucru deosebit. Pe o alta centrala din apropiere este cladita o biserica, superba, o biserica greco-catolica, o alta centrala este o clinica moderna de urologie. Astea au fost vandute toate. O alta centrala a fost demolata, pentru ca am si demolat, ca erau inghesuite intre blocuri. Intr-alta sunt atelierele noastre, deci aproape toate si-au gasit utilitatea. Chiar am facut ceva bani din ele.

CI: Si subventia la transport?

Mircea Hava: La transport subventia se va ridica pana la vreo doua milioane, doua milioane si ceva de euro, daca nu mai mult.Subventionam in jur de 54% din bilet. Avem 86 de autobuze dintre care unul supraetajat. Noi lucram cu o societate pentru acest serviciu. Este o societate cu care avem licitatie de servicii, asa este si cu salubritatea. Peste tot, in afara de apa rece si cala, care este si ea o societate mare judeteana, lucram cu societati. Cumparam serviciile. Un lucru modern care se face in toata Europa. E foarte bine sa ai regia, mai ascunzi pe acolo ceva, mai discuti, pe cand la o societate toate sunt vizibile.

CI: Stiu ca DNA cerceteaza modul cum ati dat niste subventii pentru transportul public. In ce stadiu se afla dosarul?

Mircea Hava: Tocmai am fost scos de sub urmarire penala in acest dosar. Subventia s-a dat conform legii. Sunt bani foarte multi care se invart in transporturile publice, puteti face dvs o ancheta in tot ce inseamna transporturi judetene, transporturi interjudetene, biletele care se dau la persoanele cu handicap, nu se utilizeaza, au fost lucruri care au fost incepute, acum s-au stopat toate. Oare de ce s-or fi stopat? Eu stiu ca am deranjat foarte mult pentru ca am facut licitatie si pentru ca lucram cu firme care fiscalizeaza totul. La noi astazi, daca doriti o sa vedeti cate persoane au fost in autobuz, cei care au gratuitati sa vedeti daca au circulat, puteti vedea.

CI: Se spune ca n-au circulat atat de multi pensionari cu autobuzul, dar ati dat suvbentie pentru toti.

Mircea Hava: Dar noi avem ticketing acum, dar inainte nu putea sa stim cati pensionari circulau cu autobuzul. Este drept ca pana la acel moment s-a platit, acum 7-8 ani, s-a platiti cateva luni la numarul de pensionari. Pe urma s-a platit la 80%, si pe urma la 50%. Indiferent cati circula am platit la 50%. Lucru care nu ma deranjeaza, ca dreptatea e pentru toti, lucrurile astea se intampla peste tot, de la Bucuresti peste tot. Dumnezeu stie de ce numai in Alba Iulia e mare problema.

Si fotbalul… si acolo a crezut cineva, cei care au facut plangerea, ca de fapt fotbalul era un vehicul de a transforma banii publici in bani privati. Ma doare si ma deranjeaza lucrul asta, mai ales cand ma duc dincolo la o intalnire cu oameni, pentru ca in general daca ne ducem dincolo la Bruxelles sau in alta parte ne intalnim cu oameni care fac administratie, si care printre intrebarile de la inceput, ce mai faci, ce-ti face familia, incep sa ne intrebe cum stam noi cu coruptia.

Cu nimic mai rau decat voi. Dar eu stiu ca aici este o zona in care totul se vinde, totul se cumpara, inclusiv organele. E nu spun lucrul asta ca sa creada cineva ca incerc sa pun ceva sub pres, departe de mine lucrul asta. Cei care au facut, n-au decat sa plateasca.

CI: Ultima intrebare, fara legatura cu administratia. Plecati din PDL?

Mircea Hava: Nu m-am casatorit cu PDL-ul. L-am crescut, pot sa-l consider ca si copilul meu. Nu, n-o sa plec din PDL niciodata. Pentru ca n-am de ce sa plec. Pe mine nu ma intereseaza chestiuni facute la nervi, eu sunt un om echilibrat, am facut o constructie, sunt mandru ca de cand sunt aici presedinte la PDL, de atatia ani castigam an de an, si judetul, si municipiul, si foarte multe localitati, cred ca peste 60-70% din localitati, si asta nu datorita faptului ca eu sau colegul meu de la Consiliul Judetean suntem prieteni, asta e realitatea, suntem prieteni, si dupa aia facem politica. Niciodata n-am facut o afacere intre noi, nici macar de 25 de bani.

Si sigur asta ne tine, pentru ca banul perverteste totul si n-avem de ce sa plecam. Noi n-am beneficiat cu nimic niciodata, doar am platit. Si va spun aici – inregistrand dvs – am platit greu la ultimele alegeri si nu pentru mine si nu pentru coelgii mei. Si cateodata te doare sa vezi ca toti cei care au beneficiat de pe urma politicii, veniti in politica, adusi cu harzobul de nu stiu cine, ei sunt de fapt cei care astazi fac cea mai multa galagie si dau cele mai multe sfaturi.

Eu cred ca putem sa fim impreuna si putem sa construim dreapta impreuna. Cand spun a construi dreapta impreuna, nu ma uit cu cine, ma uit la om, dar nu ma intereseaza ca vine de la PNL, de la Forta Civica si ce partide mai sunt prin zona asta, ca sunt foarte multe. PNTCD daca o mai fi. Ma intereseaza oamenii care vor sa construiasca politica, dreapta pentru dreapta, nu pentru ei. Sa nu foloseasca chestiunea asta ca un vehicul prin care ei sa se catere cine stie pe unde, iar noi cei care suntem aici, asa cum le place celor de la Bucuresti sa ne spuna, in provincie, sa aducem sute de mii de voturi, milioane de voturi si a doua zi sa ne spuna ca noi nu stim nimic, ca noi suntem indivizi care suntem foarte buni numai in zona noastra. Nu plec. Aveam o vorba pe vremuri: voi pleca ultimul si voi arunca cheia peste gard.