VIDEO Jurnalist Deutsche Welle, despre dezinformare și știri false: Toată lumea vorbește despre deepfakes, dar sunt încă dificil de produs. Acum, principala problemă ține de numărul mare de falsuri mărunte

Volumul mare de conținut fals care se răspândește în media și social media este cea mai mare provocare actuală, când vine vorba despre „fake news”, consideră Tilman Wagner, expert în jurnalism inovativ și combaterea dezinformării la Deutsche Welle. Acesta analizează, într-un scurt interviu, ultimele tendințe în domeniul dezinformării folosind noile media.

Tilman Wagner a discutat cu HotNews.ro în calitatea sa de jurnalist specializat în administrarea datelor și de participant la eforturile colaborative ale media europene pentru combaterea dezinformării și răspândirii de informații false.

Ideile pe scurt:

În acest moment, cea mai mare provocare, în privința informațiilor false, ține mai mult de cantitatea foarte mare de astfel de conținut care apare online. „Știu că toată lumea vorbește despre deepfakes, este o temă mare și toată lumea pare să se teamă că acesta pare să fie următorul mare fenomen care va afecta alegerile americane din 2020. Cred că este o provocare, deoarece calitatea devine tot mai bună, video-urile cu imagini false devin tot mai greu de identificat. Dar este, încă, un proces dificil și e nevoie de multe cunoștințe și de putere de calcul pentru a le produce la scară largă. Așa că provocarea mai mare, în acest moment, ține pur și simplu de numărul foarte mare de falsuri mărunte – lucruri scoase din context, imagini atribuite eronat, mesaje false distribuite cu scopuri anume, pentru a promova o anumită agendă. Volumul este principala problemă.”

De ce nu au mai apărut, în 2019, cazuri majore de fake news, cum s-a întâmplat în 2016, de exemplu? „Oamenii sunt mai conștienți legat de această problemă – jurnaliștii și publicul larg deopotrivă. Situația s-a schimbat și acest lucru ajută, oamenii nu mai pică automat în capcană. Dar motivul principal pentru care nu a existat un mare caz este acela că un mare caz este identificat, de obicei, retrospectiv, atunci când e identificată o rețea majoră în spatele lui. Lucrurile se schimbă și în fundal – acele rețele se modifică la rândul lor, având în vedere avansurile în detectarea și verificarea falsurilor.”

„Nu cred că problema e pe cale să fie soluționată. Va continua, iar complexitatea crește – știrile false nu sunt doar știri false, sunt dezinformare, săgeți care te trimit în alte direcții, lucruri care nu vor dispărea. Nu sunt convins că situația se va înrăutăți, poate nu se va întâmpla de azi pe mâine. Dar aș spune că următoarele alegeri vor fi afectate de dezinformare, vor exista cazuri, poate nu ca în 2016, dar vor exista. Și lucrurile vor avansa – din motive ce țin, de exemplu, de îmbunătățirea programelor ce produc deepfakes. Și, la un moment dat, cineva va arunca un video deepfake în pragul unor alegeri.”

Despre soluțiile folosite în Germania pentru combaterea dezinformării: „În primul rând, un public educat. Și ne îmbunătățim pas cu pas – procesăm mai multă informație, construim baze de date cu situații cu care ne-am confruntat deja – așa încât, de exemplu, dacă apare din nou vreo imagine scoasă din context, să putem identifica în baza de date că acea imagine nu e de azi, ci de acum trei ani”.

Despre problema motoarelor de căutare, unde articole vechi în care sunt desființate știri false dispar cu timpul, dar știrile false rămân în topul rezultatelor: Ar fi nevoie de soluții creative – să faci articolul ce desființează știrea falsă cât mai bine, cât mai vizual, așa încât oamenii să vrea să îl acceseze din nou. (…) Asta e problema cu algoritmul Google, dacă oamenii nu mai sunt interesați, articolul coboară, iar știrea falsă reapare mai sus. Dar, dacă scrii un articol mai ‘popular’ pentru a desființa știrea falsă, poți să te joci cu algoritmul și să faci ca acel articol să reapară mai sus. Și mai e soluția clasică – să relatezi din nou despre caz, trei ani mai târziu.”