VIDEO Leonard Orban: Comisia Europeana vrea masuri suplimentare in domeniul achizitiilor publice/Ca sa nu pierdem bani europeni in 2012, mai trebuie sa trimitem CE facturi de un miliard de euro/ Tinta de absorbtie pentru 2012 depinde de cati bani mai are Comisia pentru deconturi

Riscul suspendarii programelor operationale de mediu, transporturi, operational si de competitivitate este mic, dar soarta celui de resurse umane sta in mainile Comisiei Europene, a spus ministrul Leonard Orban intr-un interviu pentru HotNews.ro. Rata de absorbtie n-a crescut deloc in primele doua luni ale lui 2012 (este 8,3% in prezent), din cauza ca nu au existat cereri de plata de transmis Bruxelles-ului.

In privinta programelor operationale de mediu, transporturi, operational si de competitivitate riscul suspendarii de plati este scazut. In ceea ce priveste POS DRU (dezvoltarea resurselor umane), situatia e diferita, evaluarea e a Comisiei Europene si nu stim cum se va finaliza aceasta evaluare.

Comisia Europeana considera masurile luate in domeniul achizitiilor publice insuficiente si cere altele, suplimentare, care sa vizeze achizitii din fonduri atat europene, cat si nationale.

Pentru a evita pierderile de fonduri pentru necheltuire in 2012, mai trebuie trimise cereri de plata la Bruxelles in valoare de un miliard de euro.

Leonard Orban despre posibilitatea suspendarii programelor operationale

Eu am mai spus si intre trecut ca exista pericolul suspendarii programelor operationale, am spus-o atunci cand s-au reluat platile, in decembrie 2011, pentru patru programe operationale, si apoi in aprilie 2012, cand s-au reluat platile pentru programul operational de dezvoltare a resurselor umane (POS DRU). Am spus foarte clar ca avem termen pana in luna iunie sa indeplinim anumite masuri sa putem scapa de corectii financiare si sa evitam posibila suspendare de plati care ar putea fi aplicata din luna iulie a acestui an. Nu este o declaratie noua, dar probabil contextul politic e diferit.

Este vorba despre doua tratamente diferite: unul pentru patru programe operationale (PO) – mediu, unde se aplica o corectie financiara preventiva de 20%, transporturi, de crestere a competitivitatii economice si POR, pentru care se aplica o corectie de 10%. in privinta acestor programe avem de luat niste masuri care vizdeaza cadrul institutional, o segregare de functii in interiorul autoritatilor de management (AM), o chestiune ce tine de cadrul legal (deja rezolvata), alta care tine de modul in care este monitorizat procesul de achizitii publice si nu in ultima instanta de modul in care se aplica corectiile financiare si cum se opereaza cu ele.

In privinita acestor patru PO lucrurile evolueaza bine, suntem in calendar, ce am propus am indeplinit. Sigur ca mai avem ceva timp sa finalizam aceste masuri, apoi va trebui sa vina Autoritatea de Audit sa le evalueze si sa informeze Comisia Europeana referitor la schimbarile din sistem. Este nevoie sa fie modificata inclusiv nota pe care au primit-o cele patru autoritati de management, sa primeasca 1 sau 2, note mai bune, in conditiile in care au primit nota 3, care ridica probleme.

In privinta POS DRU situatia e diferita. Mingea nu e in terenul nostru, ci al Comisiei Europene. Asteptam evaluarile pe care le face Comisia, a fost o misiune de audit la inceputul lunii aprilie, care a evaluat functionarea sistemului, va mai fi una in luna mai, care va evalua diferite proiecte – cum au fost realizate, daca s-au respectat regulile, criteriile de eligibilitate, si in functie de rezultatele lor se va lua o decizie cum se va continua pe acest program.

Va dau un exemplu de masura care mai trebuie luate, desi ele sunt foarte tehnice: trebuie sa se clarifice nivelul corectiilor financiare, sa se negocieze intre autoritatile de management si Autoritatea de Audit pana unde se va merge cu nivelul corectiilor, ca sumele odata definite sa fie aplicate regulile pentru recuperarea lor. V-am spus despre ideea de segregare a unor functii in cadrul AM-urilor. Hotararea de Guvern in acest sens a fost adoptata in urma cu o luna si in momentul de fata institutiile au finalizat acest proces de segregare a acestor functii pentru o urmarire mai atenta a tot ceea ce se intampla pe zona de achizitii publice.

In privinta celor patru programe si a masurilor ce tin de noi, riscul suspendarii de plati este scazut. In ceea ce priveste POD DRU situatia e diferita, acolo e evaluarea Comisiei si nu stim cum se va finaliza aceasta evaluare.

Despre achizitiile publice

Problemele privind achizitiile publice semnalate de Comisia Europeana au fost considerate probleme sistemice. In urma discutiei cu Comisia Europeana, la jumatatea lui 2011, autoritatile romane au decis sa suspende unilateral transmiterea de cereri de plata catre Comisie.

Sase luni de zile acest proces a fost blocat, iar una dintre marile realizari a fost sa deblocam procesul in cursul lunii decembrie.

Principalele observatii ale Comisiei se referau la faptul ca fie nu erau respectate procedurile, nu era respectata legislatia europeana, pentru ca in momentul de fata legislatia romaneasca este deplin compatibila cu cea a Uniunii Europene, ca de multe ori procedurile erau scurtate – de exemplu publicarea anuntului se facea intr-un termen mai redus decat permitea procedura normala, pentru a orienta atribuirea. De multe ori caietele de sarcini erau organizate de asa maniera incat erau orientate catre o firma sau alta si elementele privind conflictul de interese si incompatibilitatile nu erau evaluate in sistem. Adica erau mari suspiciuni privind existenta unor conflicte de interese sau incompatibilitati in sistem. In conditiile in care se intamplau aceste lucruri, iar AM nu erau capabile sa constate aceste lucruri, s-a considerat ca era o problema sistemica.

Sigur ca s-au luat o serie de masuri, unele dintre ele sunt deja implementate si deja structurile functioneaza pe noi reguli. Dar, pe de alta parte, sunt considerate ca fiind insuficiente si sunt necesare alte masuri, intr-un proces mai larg in care functioneaza achizitiile publice.

Si aici e important sa subliniez – este vorba despre achizitii publice nu numai in ceea ce priveste gestionarea fondurile UE, ci si a celor de la bugetul national. Pentru ca sunt deschise proceduri de incalcare a tratatelor, contra unor primarii din Romania, care sunt cu semnul intrebarii sau se investigheaza aplicarea corecta privind achizitiile publice.

Acest proces vizeaza in primul rand fondurile europene – pentru ca trebuie sa se dea garantii ca ele sunt cheltuite cat mai corect posibil – , dar pe de alta parte dorinta CE este ca, intr-un proces mai larg, de modificare a tot ce se intampla in acest domeniu, sa fie vizate si fondurile nationale.

Alte masuri cerute de CE: control ex-ante la nivelul UCVAP (Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice), o institutie la nivelul Ministerului Finantelor si sunt discutii in derulare. Ma astept sa se vina cu anumite solutii care vor trebui ulterior implementate.

Despre cererile de plata si imprumuturile Min. Finantelor pentru plati catre beneficiari

In momentul de fata, in discutiile privind viitorul buget al UE s-a introdus un subiect legat de platile de la UE: RAL (reste a liquider), adica stocurile de cereri de rambursare care nu au fost onorate de Comisia Europeana la sfarsitul fiecarui an. Iar acest stoc creste din ce in ce mai mult. Este de asteptat ca la sfarsitul lui 2012 sa fie semnificativ mai mare decat cel de la sfarsitul anului 2011. Iar solutia este ca in bugetul anului 2013 sa ai mult mai multi bani alocati acestor resturi de plata, sa poti plati restantele din anii anteriori.

E greu de crezut ca vor exista acesti bani, pentru ca tarile contributoare vor sa reduca acesti bani si sa vina cu ideea sa limiteze acest stoc de facturi, ceea ce ar crea dificultati suplimentare.

Intern, singurul lucru pe care il poti face este sa vii cat mai repede cu cereri de rambursare pe care sa le transmiti Comisiei Europene. Teoretic, poti realiza asta, dar practic stim ca in prima parte a anului nu s-a lucrat mai deloc. Au fost conditii meteo complicate. in infrastructura lucrarile au inceput in martie sau chiar aprilie si probabil ca cereri de rambursare consistente vor fi abia in a doua parte a anului. Si de multe ori exista aceasta obisnuinta sa fie undeva in ultima parte a anului.

Rata de absorbtie: 8,3%
Bani imprumutati de Min. Finantelor pentru rambursari: 320 mil. de euro (T1), 550 mil. euro (T2)
Bani europeni intrati in tara: 194 mil. euro in T1

Daca am un oarecare grad de optimism in ceea ce priveste rata de absorbtie, nu acelasi lucru se poate spune despre intrarile de bani de la UE in Romania, pentru ca probabil incepand cu octombrie, poate noiembrie, Comisia nu va mai putea onora aceste cereri de rambursare.

Unul dintre motivele pentru care rata de absorbtie n-a crescut deloc in primele doua luni ale acestui an este pentru ca n-au existat bani pentru a fi onorate cereri de rambursare trimise in luna decembrie. Lucrurile se imbunatatesc, rata de absorbtie, sigur este in continuare foarte mica, dar 8,3% comparativ cu 3,7% in septembrie este totusi o crestere. In sase luni a crescut mai mult decat dublu fata de ce se inregistrase in cinci ani de la aderare.

Nu vor fi bani pierduti, vor fi platiti, dar vor fi bani care vor intra cu intarziere in tara. Orice factura aprobata va fi platita. Din moment ce factura este aprobata asta iti mai reduce din riscul de dezangajare, adica pierdere de fonduri. Pentru ca unul dintre obiectivele pe care le avem este sa evitam dezangajarile.

Riscul de dezangajare pe acest an e relativ mic, in momentul de fata ar trebui sa procem cereri de rambursare, dar echilibrat, pe programe, de aproximativ un miliard de euro. Cam atat ar trebui sa absorbim pana la sfarsitul acestui an pentru a evita pierderea banilor.

Problema este cea din 2013, cand va trebui sa absorbim sume semnificative, intre 5 si 6 miliarde, in functie de cat absorbim in acest an.

Tinta de 6 miliarde de euro absorbite ramane un obiectiv pentru acest an. In ce masura ea va fi atinsa, nu numai din punctul de vedere al transmiterii cererilor de rambursare catre Comisie, dar si a intrarilor in tara, este greu sa va spun, pentru ca asta depinde de ce se intampla la nivelul bugetului UE.

Cei care reproseaza faptul ca face proiecte europene pe banii statului roman nu inteleg logica acestui proces, functionarea fondurilor europene. Romania a avut o mare sansa ca a beneficiat de sume de prefinantare de la UE de peste 2 miliarde de euro, in momentul de fata se pune problema ca pentru viitorul buget al UE sa se elimine complet aceste prefinantari.

Iar acesti bani au putut fi dati beneficiarilor ca sa isi poata incepe implementarea proiectelor. Tarile care n-au primit prefinantari sau au primit sume reduse, si-au creat un fond pe care sa il utilizeze. Banii sunt dati beneficiarilor sa ii ajute sa inceapa proiectul sau sunt utilizati pentru plata interna. pentru ca sistemul functioneaza astfel: nu iti da Uniunea bani de la inceput. Trebuie tu sa pui banii, sa faci cheltuielile, te indrepti catre autoritatile statului, care fac platile daca sumele sunt eligibile, dupa care autoritatile transmit Comisiei Europene cererile de plata care sunt aprobate de Comisie, dupa care aceasta trimite banii in tara. Si exista un anumit termen in care Comisia deconteaza. Intre momentul in care autoritatile romane efectueaza platile catre beneficiari si momentul in care isi recupereaza banii de la CE trec minim 2-3 luni, dar poate dura 6 luni.

Imprumuturile interne facute de Ministerul Finantelor sunt absolut necesare pentru ca sa faca platile catre beneficiari, dar banii sunt recuperati de la CE. Numai ca e nevoie de cateva luni de zile. Asa functioneaza sistemul. Sigur ca, daca ar fi fost un fond special creat de la inceput, cum e in Polonia, n-ar mai fi fost nevoie de imprumuturi interne pentru a avea banii pentru platile catre beneficiari.