VIDEO Valentin Lazea (BNR): Romania a evitat o recesiune in stilul statelor baltice datorita ratei de schimb flexibile

„Trebuie regandita relatia dintre stat si piata”, a mai spus Mircea Geoana, presedintele Senatului, in deschiderea dezbaterilor din ziua II a Forumului Financiar Central si Sud-Est European.

UPDATE Emil Boc: „Nu cred ca aceasta criza este una ideologica”

UPDATE 2 Valentin Lazea (BNR): Romania a evitat o recesiune in stilul statelor baltice datorita ratei de schimb flexibile.

Principalele declaratii ale lui Mircea Geoana:

• Ca un profet intr-o lume de miopi, Joseph Stiglitz a anticipat ceea ce se intampla astazi. A spus ca piata, ca un panaceu universal, reprezinta si un mare risc. Astazi constatam ca teoria economica ce a dominat in ultimii 30 de ani a luat sfarsit. Prezenta lui Joseph Stiglitz trebuie sa fie un indemn la curaj. Aceasta orbire colectiva pe care am avut-o cu totii trebuie sa faca loc unei gandiri proaspete. Romania a irosit ani pretiosi in care banii au fost abundenti. In loc sa investim in infrastructura, in cresterea competitivitatii, banii nu au fost folositi pentru a face fata unei crize.
• Obligatia pe care o au cei care guverneaza astazi Romania este de a avea mai multa indrazneala. Trebuie sa regandim modul in care discutam.
• Tarile Europei Centrale si de Est nu au fost favorizate in aceasta criza.
• Avem nevoie de o regandire profunda a relatiei dintre stat si piata. Un stat absent din economie este astazi o propunere hilara. Dar un stat care sufoca economia nu este o solutie buna. Echilibrul dintre stat si piata trebuie reasezat.
• Trebuie sa regandim modul in care directionam investitiile publice – trebuie investit in infrastructuri sociale. Poate e un cuvant care zgarie putin la ureche dar tot la munca ne intoarcem. Problema nu este viitorul banilor ci valoarea corecta a banilor.
• Forumul de azi e o provocare sa gandim cu minte proprie, cu luciditate si curaj. Daca vom continua sa credem ca aceasta criza ne va lasa neatinsi din punct de vedere economic inseamna ca nu am invatat nimic din aceasta perioada.
• Suntem intr-un moment in care se reaseaza ordinea financiara si geopolitica globala. Trebuie sa regandim, astfel incat Romania sa nu mai fie ca un pion.
• Aceasta criza va avea invingatori si invinsi – este important ca Romania sa iasa din aceasta criza cat mai curand, nu vreau sa cred ca va iesi din aceasta criza in genunchi.
• Fac un apel la solidaritate termen mediu si lung. Bancile straine au fost aici in conditii de mare rentabilitate. Cred ca in acest moment trebuie sa le spunem cu toata prietenia ca trebuia sa gasim impreuna solutii pentru relansarea creditarii si sa ducem rata dobanzii la un nivel acceptabil.

Emil Boc:

• Nu putini au fost cei care au vazut in aceasta criza economica si sfarsitul valorilor care au stat la baza prosperitatii statelor europene. Este si o criza idologica? Raspunsul meu este nu.
• Aceasta criza ecobnomica nu este si o criza ideologica, dar nu inseamna ca anumite mecansime ale economiei de piata nu trebuie ajustate.
• Criza a constat in incapacitatea unor mecanisme de control care nu au functionat: cele din sistemul financiar bancar, care aveau datoria sa vegheze ca regulile jocului sa fie respectate de toata lumea.
• In Consiliul European de la Bruxelles se va discuta un nou plan care sa reglementeze domeniul financiar.
• Cred in valorile economiei de piata, ca poate oferi prosperitate lumii si cred ca intarirea mecanismelor de control in domeniul financiar poate relua cresterea econmica.
• Romania nu a fost scutita de impactul crizei. Efectele sunt accentuate si de faptul ca in vremuri mai bune nu am pus bani deoparte. Unele tari din UE vorbesc de reducerea unor impozite, taxe si pot s-o faca fiindca in vremuri bune au pus bani deoparte, pentru ca acum sa faca anumite ajustari de politici.
• Romania are una din cele mai joase cote unice de impozitare din UE; nivelul unor taxe e oricum foarte scazut.
• Trebuie sa privim criza ca oportunitate – de a lua acele masuri pe care niciun Guvern de 20 de ani incoace nu a avut curaj sa le ia:
• – masuri care pun ordine in sistemul de salarizare public; exista acum un hazard al salarizarii. Este momentul ca Romania sa aiba o lege a salarizarii din bani publici.
• – o asemenea reforma trebuie facuta si in sistemul de pensii
• – a treia reforma este legata de descentralizare – proces care a inceput si va continua si in perioada urmatoare

Mojmir Hampl – Viceguvernator Banca Centrala a Cehiei:

• Este frustrant ca foarte multi politicieni elaboreaza in graba strategii aratand ceea ce trebuie sa se schimbe in domeniul supervizarii financiare in timp ce „incendiul continua”, si nu am ajuns la cauzele care au provocat incendiul.
• In dezbaterea europeana actuala cu privire la cauzele crizei si prevenirea crizelor in viitor este un aspect: in ce masura politicile fiscale si monetare au facut sa creasca vulnerabilitatea sectorului financiar.
• In multe tari politicile fiscale si monetare au fost foarte risipitoare; nu se vorbeste deloc de politicile monetare din viitor in UE.
• Poate ar trebui stabilizarea unor preturi, si altele de acest gen.
• Raportul Laroisiere este destul de slab, mai ales daca te uiti la partea de analiza.
• Sugestiile institutionale sunt foarte importante. NU cred ca propunerile vor face mai bine sistemului.
• Spre exemplu, un sistem de supraveghere supranational, pan-european va complica si mai mult lucrurile. Cred ca sistemul de institutii ar trebui sa ramana asa cum este.
• Banii contribuabililor nu sunt europeni, sunt la nivel national.
• Criza a aratat ca in UE avem prea multe institutii pt supraveghere, nu prea putine.
• Am indoieli legate de reglementarile propuse in raport. Sectorul este puternic reglementat si acum.
• O modalitate mai buna de a preintampina criza este sa introducem servicii financiare cu suficiente informatii astfel incat consumatorii sa fie educati.

Eugen Dijmarescu (BNR):

• Sunt de acord cu unele afirmatii in ce priveste raportul Laroisiere.
• Apar reglementari care sunt conflictuale in granitele nationale.
• Suntem pe aceeasi piata dar lucrurile trebuie sa mearga in aceeasi directie.

Kalin Hristov – Consilier al Guvernatorului, Banca Nationala a Bulgariei:

Explicatii macro ale crizei:

• Ne aflam in aceasta regiune si in UE – Nu putem sa ne bazam pe ceea ce s-a intamplat in crizele anterioare. Majoritatea explicatiilor si recomandarilor se bazeaza pe ce s-a intamplat in SUA sau Europa de Vest.
• In Bulgaria, ne-am axat pe restructurarea economiei si privatizarii. Noi si tarile baltice am avut apoi un deficit de cont curent foarte important. Analistii spun ca aceste economii vor avea probleme, luand exemplul SUA.
• Dar structurale, veti vedea ca economisirea in economia noastra a fost semnificativa. Problema este de ce investitiile au crescut de la 20 la 40% din PIB, economiile ramanand la fel. Economiile sunt foarte flexibile, fata de pietele dezvoltate, UE nu a avut niciun impact.
• Ne asteptam la infuzie masiva de capital.
• Cand te gandesti la ajustare, te intrebi cat timp aceste economii vor mai atrage capital, ce vor face oamenii cu economisirile. Probabil se vor confrunta in continuare cu deficit de cont curent dar acesta este in scadere.

Explicatie la nivel micro:

• Pietele financiare au fost subreglementate, informatiile au fost asimetrice ceea ce a creat probleme inegale.
• Trebuie sa vedem care este sistemul bancar al tarilor emergente. Noi am privatizat majoritatea sistemului si am avut un regulament de supraveghere foarte strans. Sistemul nostru bancar nu a fost expus activelor toxice.
• Sistemul nostru bancar a fost mai restrictiv reglementat decat cel din Europa de Vest.
• 57% din imprumuturi sunt in euro – cu rata de schimb fixa.

Valentin Lazea (BNR): Rata inflatiei Romaniei, in aprilie, a fost cea mai mare din UE

• Europa de S-E nu este pe ultimul loc al Europei – asa cum sustine presa straina.
• Tarile ar trebui diferentiate, unele se descurca mai bine, altele mai prost – dar nu intreaga regiune.
• Romania are 20% din PIB deficit de cont curent.
• Rezervele forex ale Bancii Nationale – Romania se descurca mai bine la acoperirea imprumuturilor pe termen scurt si termen mediu decat alte tari din regiune.
• BNR a imbunatatit acoperirea rezervei in vederea reducerii RMO.
• Nu este niciun risc sistemic la orizont. Daca este nevoie, bancile vor discuta de la caz la caz.
• In orice caz, recapitalizarea nu va fi facuta cu bani publici.
• Inflatia in aprilie a devenit in Romania cea mai mare din UE 27: 6,45%; la 6,3% a fost pe locul 5 dupa statele Baltice.
• Statele baltice au ajuns la o dezinflatie rapida din cauza unei recesiuni dramatice.
• Desi PIB-ul Romaniei a scazut cu 6%, Estonia are -15,6%, Letonia -198% si asta pentru ca au o rata de schimb fixa.
• Romania a evitat o recesiune in stilul statelor baltice datorita ratei de schimb flexibile.
• O relaxare dramatica a ratelor dobanzii de politica monetara ar face mai rau in termeni de inflatie.
• Ce asteptam de la agentiile de rating?
• Din 2006 numai Moody’s si-a pastrat ratingul pentru Romania, toate celelalte au scazut. Am devenit singura tara UE cu sub-investment grade.
• Romania este suprapenalizata de agentiile de rating.

Florin Georgescu (Vice- guvernator BNR):

• Imprumuturile catre sectorul privat au ajuns la 39,3% in 2008 si 15% in martie 2009.
• Bancile trebuie sa-si gestioneze mai bine conturile si sa coreleze mai bine activele cu pasivele.
• Evolutia ratelor dobanzii in sistemul bancar arata acelasi trend. De la inceputul crizei costurile resurselor au crescut; ceea ce a facut ca rata dobanzii sa creasca; va reveni la un nivel normal cand se va relua finantarea externa.
• Sistemul bancar este sanatos si arata o pondere rezonabila a datoriilor in portofoliul general.
• Trebuie sa sublinem ca in anul 2008 bancile aveau o situatie foarte profitabila. Rentabilitatea capitalului a scazut la 12%, iar rentabilitatea activelor la 1,17%, ceea ce face ca diferenta sa nu fie foarte mare in 2009 fata de 2008.
• BNR a fost proactiva si a luat masuri de atenuare a efectelor crizei.
• Acordul stand-by cu FMI prezinta in continuare masuri pentru consolidarea sistemului financiar.
• Trebuie luate si alte masuri pentru consolidare – bancile trebuie sa-si creasca rata de solvabilitate cu cel putin 10%.
• In ceea ce priveste masurile de sporire a increderii, se va concentra pe activitati de garantare a depozitelor si stimularea bancilor pentru a incheia diverse acorduri cu clientii lor.
• Initiativa de la Viena din martie 26 – mai multe banci mari s-au angajat sa-si mentina expunerea generala in Romania.
• La Bruxelles am avut o intalnire de succes cu FMI, BCE si reprezentantii a 9 banci straine. Rezultatele: definirea unei modalitati mai bune in ce priveste expunerea.
• Concluzia a fost ca in 30 de zile bancile impreuna cu BNR vor semna acordurile necesare pentru a respecta rezultatele testului de stres.
• Banca Nationala este pragatita sa ia masuri suplimentare pentru cresterea creditarii, dar numai daca parametrii macro-economici vor cunoaste o evolutie pozitiva.

Steven Van Groningen (presedinte Raiffeisen):

• Este adevarat, am facut niste afaceri plicticoase intr-o piata incitanta, dar astazi piata este chiar prea incitanta, sa speram ca se va tempera
• Sa incercam sa punem lucrurile intr-o perspectiva. Nu toate bancile sunt foare sigure in ce priveste evolutia imprumuturilor
• Bancile se gandesc mai mult la managementul costurilor decat in trecut.
• Este foarte important sa se reia activitatea de imprumut dar si sa observam ca activitatea nu a scazut totusi asa de mult cum afirma unii
• Sistemul are o anumita rata a depozitelor si este clar ca in conditiile actuale bancile vor incerca sa o imbunatateasca si cred ca este o atitudine de dorit.
• Sublinez ca noi avem o pozitie foarte sanatoasa din acest punct de vedere. Cred ca este foarte important ce se intampla acum pe piata. Dobanzile de pe piata sunt mai mari decat rata de referinta a Bancii Nationale.
• Acesta are un impact adupra acitivitati de creditare – ceea ce se intampla este un proces de adaptare la noile realitati.
• Este vorba despre raprtul dintre imoprumut si depozite dar tara a beneficiat de resursele mai mari de bani aduse aici de bancile straine.
• Este important sa intelegem ca nicio banca nu poate supravietui daca nu acorda imprumuturi.
• Reluarea activitatii de creditare: multi oameni de aici nu au incredere in viitor si probabil nu se mai duc la banca sa ia imprumutl; deci atitudinea consumatorilor este foarte importanta
• Riscul pe care si-l asuma banca: riscul a mai scazut in Romania ; bancile sunt mai putin dispuse sa imprumute.
• Raiffeisen evloueaza ceva mai incet decat anul trecut. Vom efectua schimbari in politica de creditare
• Dobanzile: trebuie sa scada.
• Trebuie sa fim constienti ce este de facut; solutia nu este sa ai atitudine negativa fata de sistemul bancar.
• Imprumuturile in euro: este pacat ca in alte tari au scazut si in Romania sunt foarte inalte, trebuie sa privim si din perspectiva riscului de tara.
• Aspectele sunt destul de complicate, nu poti doar sa spui bancilor sa continue creditarea.

Dominic Bruynseels, presedinte executiv BCR

• Cred ca sunt probleme legate de investirea banilor intr-o tara, de criteriile folosite: are perspectivele de crestere dorite?
• Cred ca Romania are perspective de crestere. Trebuie corectate problemele din infrastructura.
• Intrebarea este – care este nivelul creditelor neperformante. Apoi exista problema de comparatie intre tari. Vad o tara cu 22 milioane locuitori inca subdezvoltata in privinta seviciilor financiare, dar cu rentabilitate ridicata pe viitor.

Steven van Groningen:

• Cred ca autoritatile au facut o treaba buna, lucrurile par sa fie sub control si Romania e vazuta chiar un model pentru alte tari.

Dominic Bruynseels, presedinte executiv BCR

• Necorelarea intre resurse ci creditare este una importanta; este greu sa existe o tara care are resurse interne suficiente.
• Romania a beneficiat de multe intrari de capital. 7 miliarde din actualul pachet de 20 miliarde si fondurile europene. Daca sunteti manageri buni, si realizati proiecte, fonduri exista.
• Costul creditarii va scadea, cu siguranta. Cereea de creditare se modifica. Acest cost va incepe sa scada fiindca sunt multi bani in sistem care pot fi acordati ca imprumuturi.

Florin Georgescu:

In cateva saptamani MFP va primit suma aprobata pentru prima transa iar presiunea va scadea, vor fi disponibili mai multi bani pentru sectorul privat.