Viitorul energiei în UE / Tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar putea fi folosite la scară largă începând cu 2030

Comisia Europeană a aprobat miercuri două strategii pentru sistemul energetic al viitorului și pentru hidrogenul curat. Pentru a deveni neutră climatic până în 2050, Europa trebuie să își transforme sistemul energetic, care generează 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Cele două strategii prezintă o nouă agendă privind investițiile în energie curată, în conformitate cu pachetul de măsuri al Comisiei privind redresarea economică Next Generation EU și cu Pactul verde european.

Integrarea sistemului energetic

Strategia UE privind integrarea sistemului energetic va furniza cadrul pentru tranziția către o energie verde. Actualul model, în care consumul de energie în sectorul transporturilor, al industriei, al gazelor și al clădirilor are loc în diferite compartimente – fiecare cu lanțuri valorice, norme, infrastructură, planificare și operațiuni separate – nu poate asigura neutralitatea climatică până în 2050 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor; costurile schimbătoare ale soluțiilor inovatoare trebuie să fie integrate în modul în care ne exploatăm sistemul energetic. Este necesar să se creeze noi legături între sectoare și să se valorifice progresele tehnologice.

Integrarea sistemului energetic înseamnă că sistemul este planificat și exploatat ca un întreg, conectând diferiți purtători de energie, infrastructuri energetice și sectoare de consum al energiei. Acest sistem conectat și flexibil va fi mai eficient și va reduce costurile suportate de societate. De exemplu, acest lucru înseamnă un sistem în care energia electrică care alimentează autoturismele Europei ar putea proveni din panourile solare de pe acoperișuri, în timp ce clădirile sunt aprovizionate cu căldură provenind de la o fabrică din apropiere, iar fabrica este alimentată cu hidrogen curat, obținut din surse de energie eoliană offshore.

Strategia se bazează pe trei piloni principali:

• În primul rând, un sistem energetic mai „circular”, având în centru eficiența energetică. Strategia va identifica acțiuni concrete pentru punerea în practică a principiului „eficiența energetică înainte de toate” și va utiliza mai eficient sursele locale de energie în clădirile sau comunitățile noastre. Există un mare potențial de reutilizare a căldurii reziduale din zonele industriale, din centrele de date sau din alte surse, precum și a energiei produse din deșeuri biologice sau din stațiile de epurare a apelor uzate. Inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” va fi o parte importantă a acestor reforme.
• În al doilea rând, o mai mare electrificare directă a sectoarelor de utilizare finală. Întrucât sectorul energiei electrice are cea mai mare pondere de surse regenerabile de energie, ar trebui să utilizăm din ce în ce mai mult energia electrică, acolo unde este posibil: de exemplu, în cazul pompelor de căldură din clădiri, al vehiculelor electrice în transporturi sau al cuptoarelor electrice din anumite industrii. O rețea de un milion de puncte de încărcare a vehiculelor electrice se va număra printre rezultatele vizibile, alături de extinderea energiei solare și eoliene.
• Pentru sectoarele în care electrificarea este dificilă, strategia promovează combustibili mai puțin poluanți, inclusiv biocombustibili durabili și biogaz, precum și hidrogen regenerabil. Comisia va propune un nou sistem de clasificare și de certificare a combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon.

Strategia stabilește 38 de acțiuni pentru crearea unui sistem energetic mai integrat. Printre acestea se numără revizuirea legislației existente în domeniul energiei, sprijinirea financiară sau cercetarea și utilizarea de noi tehnologii și instrumente digitale, orientări pentru statele membre cu privire la măsurile fiscale și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, reforma guvernanței pieței și planificarea holistică a infrastructurii, precum și o mai bună informare a consumatorilor. Analiza obstacolelor existente în aceste domenii va contribui la propunerile noastre concrete, de exemplu revizuirea Regulamentului TEN-E până la sfârșitul anului 2020 sau revizuirea directivei privind impozitarea energiei și a cadrului de reglementare a pieței gazelor în 2021.

Strategia privind hidrogenul

Într-un sistem energetic integrat, hidrogenul poate sprijini decarbonizarea industriei, a transporturilor, a generării de energie și a clădirilor în întreaga Europă. Strategia UE privind hidrogenul abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare.

Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată:

• În perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
• În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
• Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia lansează astăzi Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții. Alianța va institui un portal de investiții pentru o producție mai mare și va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.

Pentru a direcționa sprijinul către cele mai curate tehnologii disponibile, Comisia va depune eforturi pentru a introduce standarde, terminologie și certificare comune, pe baza emisiilor de carbon pe durata ciclului de viață și a legislației existente în domeniul climei și al energiei și în concordanță cu taxonomia UE pentru investiții durabile. Comisia va propune măsuri de politică și de reglementare pentru a crea certitudine pentru investitori, pentru a facilita utilizarea hidrogenului, pentru a promova infrastructura necesară și rețelele logistice, pentru a adapta instrumentele de planificare a infrastructurii și pentru a sprijini investițiile, în special prin planul de redresare „Next Generation EU”.

Pactul verde european este noua strategie a UE în materie de creștere – o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei prin transformarea provocărilor climatice și de mediu în oportunități în toate domeniile de politică și prin garantarea unei tranziții juste și incluzive pentru toți. Un sistem energetic mai bine integrat este esențial pentru a trece la neutralitatea climatică până în 2050, creând în același timp locuri de muncă, asigurând o tranziție echitabilă și consolidând inovarea în UE și întâietatea industrială la nivel mondial. Acest sector poate aduce o contribuție esențială la redresarea economică a Europei în urma crizei coronavirusului, după cum s-a precizat în pachetul de măsuri de redresare Next Generation EU, prezentat de Comisie la 27 mai 2020.

Sistemul energetic actual a rămas structurat pe mai multe lanțuri valorice paralele, verticale din punct de vedere energetic, care leagă în mod rigid resursele energetice specifice de sectoarele specifice de utilizare finală, risipind o cantitate semnificativă de energie. De exemplu, produsele petroliere sunt predominante în sectorul transporturilor și ca materie primă pentru industrie. Cărbunele și gazele naturale sunt utilizate în principal pentru producerea de energie electrică și încălzire. Rețelele de energie electrică și de gaze sunt planificate și gestionate independent unele de altele. Regulile pieței sunt și ele în mare măsură specifice diferitelor sectoare. Acest model compartimentat nu poate conduce la o economie neutră climatic. Din punct de vedere tehnic și economic, este ineficient și determină pierderi substanțiale sub forma căldurii reziduale și a eficienței energetice scăzute.

O modalitate de a asigura integrarea sectorului este implementarea hidrogenului regenerabil. Hidrogenul poate fi utilizat ca materie primă, combustibil sau purtător de energie și pentru stocarea energiei, având multe aplicații posibile în domeniul industriei, al transporturilor, al energiei și al clădirilor. Cel mai important, la utilizare nu emite CO2 și aproape nicio altă formă de poluare atmosferică. Prin urmare, oferă o soluție pentru decarbonizarea proceselor industriale și a sectoarelor economice în care reducerea emisiilor de carbon este atât urgentă, cât și greu de realizat. Toate acestea fac ca hidrogenul să fie esențial în sprijinirea angajamentului UE de a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050 și pentru efortul global de punere în aplicare a Acordului de la Paris.