Grigore Lese a adus ultimii rapsozi pe scena Ateneului Roman

Aromanii farseroti din Cogealac Foto: Hotnews

Concertul de Craciun de duminica seara a reunit sub cupola Ateneului Roman creatori si interpreti de inestimabila valoare. Grigore Lese initiatorul proiectului „Ultimii rapsozi”, desfasurat cu sprijinul ICR pe parcursul anului 2008, a adus in fata publicului bucurestean adevarate nestemate ale folclorului pastrate si transmise peste generatii in lumea satului, de unde isi au obarsia.

Cu modestia si simplitatea ce caracterizeaza omul de la tara au venit sa cante in fata publicului Zaim Petru, Gherasim Cartita, aromanii farseroti din Cogealac, banda lui Nea Pitigoi, Ionu’ lui Grigore, zis Paganini, si colindatori din Tara de Sus a Moldovei.

Concertul, desfasurat ca un dialog intercultural intre rapsozi romani, si reprezentanti ai culturilor traditionale ale minoritatilor din Romania a incantat publicul cu colinde precrestine, cantece de stea si cantece religioase.

A cantat grupul aromanilor farseroti din Cogealac, intr-o maniera de interpretare asemanatoare celei orientale, ce presupune un auz muzical de exceptie, cunoasterea liniei melodice, a ritmului, a textului precum si respectarea unor reguli speciale de interpretare.

Grupul Landas din Sarichioi Foto: Hotnews

Au urmat apoi grupul de ucrainieni de pe Tisa, reprezentanti ai unei comunitati de la granita cu Ucraina, care pastreaza cantecele stramosilor ucrainieni incercand in acest fel sa recupereze trecutul prin cantec.

Zaim Petru, tambalistul din Campulung Moldovenesc, care spune ca si-a facut Conservatorul „pe prispa romanului”, la cei 79 de ani, canta de toate: romante, valsuri, muzica usoara, muzica lautareasca, balade, cantece de razboi, cantece haiducesti, jocuri romanesti si unguresti. Manierat, bun povestitor, si muzicant rafinat, Zaim Petru este intruchiparea lautarului interbelic.

De la Targul Carbunesti, judetul Gorj, a urcat pe scena Ateneului Roman, Banda lu’ Nea Alita Pitigoi, un grup de barbati reprezentand trei generatii ale aceleiasi familii, care-si transmit din tata-n fiu repertoriul si stilul de interpretare. Vstiti lautari in regiunea Targului Carbunesti, taraful isi incanta de fiecare data auditoriul prin diversitatea structurilor sonore si ritmice care isi au originea in fondul muzical taranesc gorjean.

Lipovenii nekrasoviti din Sarichioi, judetul Tulcea, sunt urmasi ai cazacilor nekrasoviti, ortodocsi de rit vechi, pastratori ai traditiilor si cantecelor taranesti in forma arhaica pe care au primit-o de mici copii. Grupul Landas din Sarichioi a adus in fata orasenilor cantece autentice de dragoste, de catanie, din ceremonialul de nunta si balade.

Cantarile la fluier a lui Nicolae Pitis, ciobanul din Lapus, arata precum starile sufletesti, se confunda cu viata. Horitul lui badea Niculae, cu o tehnica speciala, se naste din improvizatie si din personalitatea rapsodului.

Grigore Lese si Ultimii rapsozi Foto: Hotnews

A urmat un moment de virtuozitate sustinut de Ionu lu’ Grigore, zis „Paganini” din Salistea de Sus, Maramures, in care rapsodul a facut sa vibreze strunele viorii sale. Ceterasul, cunoscut deja peste granitele tarii, a starnit ropote de aplauze prin patosul interpretarii, improvizatia si creativitatea cu care interpreteaza repertoriul de nunta romanesc, evreiesc si ucrainian.

Concertul de la Ateneul Roman s-a incheiat cu colinde precrestine si cantece culese de Grigore Lese. Lese a fost secondat de Doina Lavric si Zamfira Muresan. Grigore Lese a interpretat cantece de stea vestind nasterea Mantuitorului dar si colinda in memoria celor disparuti. Colinda Florile Dalbe cantata de Grigore Lese, rapsozii aflati pe scena si publicul din sala a incalzit inimile tuturor lasand cale libera comunicarii in ajunul Craciunului si la final de an 2008, Anul European al Dialogului Intercultural.