Analizele chimice au indicat prezența unui ingredient macabru în cel mai vechi vin lichid descoperit vreodată

În anul 2019, o echipă de arheologi spanioli de la Universitatea din Cordoba și de la Muzeul de Istorie din Carmona, Spania, a identificat un mausoleu datând din perioada romană ce conținea urnele funerare a șase indivizi, cel mai probabil membri ai unei familii romane înstărite, de acum circa 2.000 de ani.

Una dintre aceste urne conținea, spre surpriza arheologilor, un lichid de culoare roșie, unul care, din declarațiile specialiștilor, o umplea până aproape de margine. Dată fiind însă starea excelentă de conservare a mormântului și a celorlalte urne, precum și lipsa oricăror urme de infiltrare a apei, arheologii au exclus orice posibilitate ca lichidul să fi ajuns în vasul respectiv ulterior depunerii sale.

Supozițiile s-au dovedit cât se poate de întemeiate după analiza chimică a lichidului respectiv. Aceasta a dovedit că era vorba de vin în stare lichidă. Cel mai vechi vin descoperit vreodată în această stare. Anterior acestei descoperiri, cel mai vechi vin în stare lichidă fusese descoperit în 1867, tot într-un mormânt roman, în apropierea orașului Speyer, Germania, vin ce data din anul 325 d.Hr.

Un vin alb care a devenit roșu în timp

Analizele chimice, descrise într-un studiu publicat în revista Journal of Archaeological Science: Reports, au indicat prezența unor compuși similari cu cei identificați în vinurile de azi. Mai mult, specialiștii au identificat nu mai puțin de șapte polifenoli, compuși organici abundeți în plante, identici cu cei existenți azi în strugurii din Andaluzia. De aici și concluzia că lichidul din vasul respectiv era un vin local.

Cercetătorii spanioli au putut, de asemenea, să stabilească faptul că era vorba de un vin alb, în ciuda culorii sale roșii, obținută ulterior, odată cu trecerea timpului. Surpriza a venit însă în momentul în care specialiștii au identificat compuși chimici care trădează existența unui ingredient neașteptat, cenușă umană.

Depunerea ofrandelor funerare constând în vin, miere sau alimente în mormintele romane era o practică des întâlnită, și una bine cunoscută specialiștilor. Însă niciodată nu s-a mai descoperit un vas care să conțină un amestec de vin și rămășițe umane, fie ele și carbonizate.

Autorii studiului susțin că, în mod cert, a fost vorba de un ritual funerar menit să poarte spiritul decedatului spre lumea de dincolo. Cenușa defunctului ar fi fost depusă în urna respectivă, urnă care, ulterior, a fost umplută cu vin alb.

Nu se cunoaște identitatea celui care a avut parte de acest rit neobișnuit. Din cele șase urne descoperite în mormântul roman din Carmona, doar două poartă numele defuncților. În acest caz este vorba, cel mai probabil, de un cuplu: Hispanae și Senicio.