Se prabuseste centrul istoric

Centrul istoric al Clujului risca sa devina o simpla amintire la un cutremur mai serios. Specialistii in constructii afirma ca o mare parte a cladirilor din zona centrala a orasului sunt intr-o stare avansata de degradare. Prabusirea lor, partiala sau totala, este doar o chestiune de timp.

De exemplu, pe strada Hermann Oberth nr. 1, exista o cladire care e inclinata intr-un unghi de 30 de grade, semn ca fundatia este subrezita.

O plimbare prin centrul Clujului ne dezvaluie o serie de bijuterii arhitectonice din secolele XIV – XIX. O privire mai atenta ne face sa descoperim un pericol iminent.

Cladirile au fisuri in pereti, tiglele din acoperisuri sunt desprinse, tencuiala se mai tine doar in unele locuri, iar o serie de elemente arhitectonice ce ies in relief cu greu mai rezista gravitatiei. Pericolul ca o plimbare sa se transforme intr-o tragedie este evident.

Pana acum, clujenii au avut parte de prabusirea unui gard de caramida (cel din zona Inspectoratului Scolar Judetean) si de o prabusire a acoperisului unei cladiri centrale (cea de vizavi de Hotelul Continental). De tigle desprinse care cad pe masini si pietoni, clujenii au parte in fiecare primavara.

Lacrimile centrului istoric

Imobilele din centrul Clujului, dupa ce au fost nationalizate, nu au mai beneficiat de nici o investitie din partea autoritatilor locale. Timp de peste 50 de ani ele s-au degradat continuu. Acum ele au fost retrocedate fostilor proprietari, vandute fostilor chiriasi sau – cazul unei infime parti – au ramas in proprietatea statului.

Toate acestea arata jalnic, fiind intr-o stare de degradare avansata. Fredonand binecunoscutul refren „Nu sunt bani”, autoritatile locale asista aproape indiferente la degradarea unor cladiri cu valoare de patrimoniu si la punerea in pericol a trecatorilor. Reparatia acestor cladiri cade mai ales in sarcina proprietarilor.

Acestia sunt insa – in marea lor majoritate – pensionari. Sursa lor de venit le acopera doar cheltuielile curente si nu pot visa la un efort financiar enorm, cum ar fi refacerea cladirii. In cazurile in care totusi se gasesc bani pentru consolidare, cheltuielile sunt amplificate de unele prevederi legislative.

„Cheltuielile de consolidare sunt mari, intrucat, daca se investeste pe termen lung, lucrarile nu se reduc la o simpla fatadizare prin care s-ar acoperi defectele majore ale cladirii, ci se rezolva in primul rand probleme legate de structura de rezistenta.

La o asemenea lucrare trebuie insa sa se pastreze arhitectura initiala a cladirii, ceea ce este foarte costisitor, intrucat sunt extrem de multe detalii arhitectonice pe care autoritatile te obliga sa le respecti intocmai”, sustine un proprietar care a inceput lucrarile de consolidare dar a intrat in impas, nestiind daca

va mai avea fonduri pentru a respecta arhitectura originala.

E jale la Tomis

Monumentele istorice se clasifica in doua categorii: grupa A – cele de valoare nationala si universala si grupa B – cele reprezentative pentru patrimoniul cultural local. In Cluj-Napoca exista peste 300 de monumente istorice de grupa B, majoritatea fiind case cu destinatia locuinta personala.

Pe fosta strada Tomis, in prezent Hermann Oberth (cea care face legatura dintre str. Eroilor si str. Universitatii), exista doua monumente istorice de grupa B: cladirea care se continua din strada Eroilor si cea de la numarul 1. Aceasta din urma se afla in topul cladirilor jalnice din centrul Clujului.

Tencuiala este cazuta pe o suprafata considerabila, iar in alte locuri rezista cu greu intemperiilor, fiind in pericol de a cadea.

O serie de elemente arhitectonice, cum ar fi decoratiunile de deasupra ferestrelor – care au o greutate considerabil mai mare decat cea a tencuielii, se incapataneaza sa ramana lipite de cladire doar printr-o minune. Toate acestea pe fatada dinspre o strada a Clujului pe care trec zilnic sute, poate chiar mii de oameni.

De asemenea, tabla de pe acoperisul cladirii este desprinsa in mai multe locuri, aterizarea sa pe strada fiind doar o chestiune de timp. Nu numai o serie de elemente ale cladirii sunt in pericol de cadere, ci si cladirea in sine poate oricand sa se prabuseasca, structura sa de rezistenta fiind grav afectata de timp.

Intre peretele cladirii respective si cel al cladirii vecine exista un unghi de aproximativ 30 de grade, semn ca fundatia este subrezita, iar cladirea a inceput sa se incline.

In ciuda faptului ca imobilul se afla pe o artera circulata si ca el este locuit, la etaj avand chiar o serie de birouri, autoritatile abilitate (Corpul de Control al Primariei si Inspectia in Constructii) nu au luat inca nici o masura.

Potrivit unor specialisti in constructii, una dintre solutiile dezamorsarii acestei bombe cu ceas ar fi demolarea prin implozie. „Din punct de vedere tehnic, cladirea are sanse extrem de mici de reabilitare. Fiind afectata si structura de rezistenta ar fi nevoie de lucrari de amploare, ceea ce ar implica costuri enorme.

De asemenea, se pune si problema locatarilor care nu ar avea unde sa stea pe durata santierului. Si, oricum, cred ca nici solutia reabilitarii nu ar fi viabila. Structura de rezistenta nu mai poate fi reparata”, a declarat un specialist.

Ridicatul din umeri, sport national

Autoritatea Nationala de Control, Inspectia in Constructii Cluj nu a efectuat deocamdata vreun control la adresa cu pricina. „In cele mai multe cazuri, noi ne deplasam doar in urma unor sezizari. Uneori mai efectuam si controale tematice.

Zona istorica a Clujului este intr-adevar una care ridica multe probleme in ceea ce priveste siguranta constructiilor”, a declarat Radu Cosma, inspectorul sef din cadrul Autoritatatii Nationale de Control, Inspectia in Constructii Cluj.

Reprezentantii Ministerului Culturii au aruncat pisica moarta in ograda autoitatilor teritoriale. „Fiind vorba de un monument

de grupa B, reprezentativ pentru patrimoniul cultural local, este in special

datoria autoritatilor locale sa se ocupe de el. Ele trebuie sa obtina co-finantari pentru efectuarea acestor lucrari.

Ministerul are un program national de lucrari de punere in siguranta – asigurarea in caz de seism, protectia impotriva altor fenomene naturale si / sau vandalismului) si conservare in vederea stoparii proceselor distructive pentru monumentele de gupa A.

Deocamdata incercam sa stabilim sursele de finantare pentru acestea”, a spus Ioan Onisei, secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor.

La Cluj, doar fatadizare

Deocamadata autoritatile locale au solutii doar pentru fatadizarea si estetizarea centrului istoric al Clujului. „Din bugetul pe anul 2005 a fost alocata suma de 50 de miliarde de lei pentru fatadizarea cladirilor din zona centrala a orasului.

In ceea ce priveste obligativitatea intretinerii acestor cladiri-monumente istorice, aceasta, potrivit legislatiei in vigoare, le revine proprietarilor. Noi doar sprijinim intretinerea cladirilor”, a declarat Adriana Magureanu, seful Serviciului Tehnic – Imobile din cadrul Directiei Tehnice a Primariei.

Alte orase din Romania au initiat deja ample proiecte de reabilitare a zonelor istorice. La Bucuresti s-a demarat un asemenea proiect in valoare de 10 milioane de euro, din care 1,5 milioane sunt aportul administratiei locale, iar restul de 8,5 milioane reprezinta un credit BERD.

Sibiul sau Brasovul au aplicat si ele proiecte similare, rezultatele vazandu-se deja.

Lege pentru Europa

In vara anului 2000, Parlamentul Romaniei adopta pe banda rulanta o serie de legi necesare integrarii Romaniei in structurile europene. Un act normativ fantezist este Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Avand in vedere bugetele administratiilor locale, bugetul Ministerului Culturii si Cultelor, precum si nivelul de trai scazut al proprietarilor unor cladiri monumente istorice, legea este extrem de greu de aplicat.

Potrivit articolului 38 din legea mentionata, proprietarii de monumente istorice au, printre altele, si obligatia sa ia masuri pentru apararea impotriva incendiilor, sau sa permita montarea si sa intretina insemnul si sigla „Monument istoric” de pe cladire.

In judetul Cluj, potrivit Listei Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii si Cultelor, exista 1.382 de astfel de obiective. Dintre acestea, aproape jumatate se afla in municipiul Cluj-Napoca, peste 300 fiind case cu destinatia locuinta personala.