5 lucruri pe care le-am învățat din falimentele bancare din 2023: Ideea că băncile sunt foarte profitabile și că acolo trebuie puși banii nu e chiar atât de adevărată

În 2023 am am văzut bănci importante care au intrat în faliment, iar asta ne-a arătat diverse lucruri cu privire la vulnerabilitățile pe care le au. Eugen Rădulescu, care a anunțat recent că face un pas în spate în cadrul BNR, a prezentat noul raport asupra stabilității financiare în care a intrat în anumite detalii.

Vezi și: Mutare majoră la BNR. Omul de bază al lui Mugur Isărescu face un pas în spate

„Cele trei bănci din SUA care și-au încetat activitatea (Silicon Valley Bank, Signature Bank și First Republic Bank) aveau o pondere mai mică decât avea Lehman Brothers în septembrie 2008 când a dat faliment, dar nu erau prea departe. Lehman Brothers avea active de 640 miliarde dolari, iar cele trei bănci totaliazu 550 miliarde dolari. Nu era mare distanță”, a spus Rădulescu.

Cu toate astea, spune el, nu se poate vorbi nici pe departe despre turbulențele pe care le-am avut în 2008-2009 și 2010 după falimentul Lehman Brothers.

1. Titluri de stat cu risc zero: care a fost problema la Silicon Valley Bank

Ceea ce s-a întâmplat foarte intersant în cazul Silicon Valley Bank (SVB) este că e prima bancă majoră care intră în faliment datorită riscului de piață, în condițiile în care avea titluri de stat americane într-o proporție foarte mare, spune Eugen Rădulescu.

„Titlurile de stat sunt cu risc zero. Ceea ce nu au administrat corect administratorii băncii a fost riscul de dobândă. Dobânzile la titlurile lor de stat erau foarte scăzute și atunci nu au reușit să facă față presiunii de lichiditate”, a spus el.

2. Ideea că băncile sunt foarte profitabile și că acolo trebuie puși banii nu e chiar atât de adevărată

În cazul Credit Suisse, spune el, problemele persistau de mulți ani: Profitabilitatea era redusă, managementul riscului era deficitar, iar repetatele tentative ale băncii de a obține capital pentru întărirea situației financiare au dat greș.

„Este una dintre dovezile cele mai clare că ideea că băncile sunt foarte profitabile și că acolo trebuie puși banii nu e chiar atât de adevărată din moment ce una din băncile importante ale lumii nu a fost în stare să atragă capital așa cum ar fi fost cazul”, afirmă reprezentantul BNR.

3. Investitorii de la Credit Suisse au pierdut tot

O altă noutate în cadrul Credit Suisse, spune el, a fost că investitorii care aveau alte capitaluri de nivel I, investiții în plasamente (AT1 – precum instrumente obligațiuni ale scursalelor băncilor străine), în urma preluării băncii de către UBS au pierdut tot: „nu s-au ales cu nimic”.

„Probabil că în timp va duce la o majorare chiar substanțială a primei de risc pentru aceste instrumente financiare care erau considerate foarte sigure”, a explicat Eugen Rădulescu.

4. Nu există bancă pe fața Pământului care să reziste la o retragere de depozite de 25%

„Silicon Valley Bank a pierdut 25% din depozite într-o singură zi, în condițiile în care avea un model de finanțare bazat pe un număr mic de companii nefinanciare, în special în IT și o pondere ridicată a depozitelor care depășeau cu mult plafonul asigurat de FDIC (Federal Deposit Insurance Corporation)“, a spus Rădulescu.

• „Acesta este de 250.000 de dolari, dar erau mulți care aveau sute de milioane de dolari în banca Silicon Valley Bank și care și-au restras banii, 25%, într-o singură zi”.

„Nu există bancă pe fața Pământului care ră reziste la o asemenea retragere de depozite”, a precizat Eugen Rădulescu.

5. Factorii care amplifică problemele băncilor

Ce factori au amplificat fenomenul în cadrul Silicon Valley Bank?

„Faptul că platformele online premit, facilitează retragerea bruscă a depozitelor. Nu trebuie să te duci la bancă, să stai la rând. Apeși pe un buton și în 10 secunde fondurile s-au transferat de unde ți se păreau că sunt nesigure”, a spus el.

Sentimentul pieței, spune el, e mult mai volatil în momentul de față ca urmare a răspândirii foarte rapide a știrilor negative prin cale de social media.

„Una dintre problemele care se pune cu seriozitate este aceea de a reanaliza modul de funcționare a schemelor de garantare a depozitelor atât în SUA cât și în Europa”, a precizat Eugen Rădulescu.

El este de părere că ceea ce s-a întâmplat în SUA, că practic toate depozitele au fost, de facto, garantate, inclusiv cele de sute de milioane ale unor oameni foarte bogați, este o măsură care a limitat riscul pe termen scurt, dar care pe termen lung are un efect de încurajare a hazardului moral.

„Se va aștepta, de acum înainte, ca niciodată la o problemă a băncii Guvernul să nu intervină și să nu-i salveze, inclusiv pe cei care n-ar trebui salvați în totalitate, cel puțin”, apreciză Rădulescu.

Toate aceste turbulențe bancare au avut un impact redus asupra economiei reale, spune el, ceea ce arată că măsurile prudențiale adoptate după criza din 2008 din SUA au fost folositoare și au salvat lumea de la o potențială criză care ar fi putut să traverseze acum.

De ce avem în România un nivel de contagiune mai redus

Conform raportului asupra stabilității financiare, din perspectivă indirectă, sectorul bancar autohton este sensibil la evoluțiile asociate grupurilor bancare mamă din UE, care la rândul lor sunt influențate de conexiunea cu alte bănci americane sau bănci non-UE cu expuneri pe piața americană.

„Cotațiile bursiere ale principalelor grupuri bancare prezente în România prin intermediul filialelor au fost afectate de turbulențele actuale în contextul știrilor negative la adresa băncilor și a temerilor privind reziliența acestora din perspectiva lichidității și solvabilității”, se arată în document.

Cu toate acestea, capitalizarea bursieră a băncilor locale listate la Bursa de Valori București (BVB) a cunoscut o scădere redusă în raport cu cea observată la nivelul băncilor europene și, în particular, față de cea a grupurilor bancare cu filiale în România.

Modelul de afaceri al sectorului bancar românesc (bazat preponderent pe finanțarea din depozite de tip retail, cu o volatilitate mai redusă decât finanțarea de tip wholesale), precum și gradul redus de complexitate și sofisticare financiară (cu o finanțare scăzută de pe piețele de capital, folosirea redusă a instrumentelor financiare derivate, etc.) conduc la un nivel de contagiune mai redus în comparație cu alte sectoare bancare europene.

Sursă foto: Dreamstime.com