Guvernul pregătește renegocierea celor 29,2 miliarde euro din PNRR: Cu cât s-ar diminua granturile și cum s-ar restructura împrumuturile. Explicațiile ministrului Boloș

Guvernul vrea să renegocieze cu Executivul European alocarea celor 29,2 miliarde de euro din PNRR, în sensul ajustării jaloanelor și țintelor, introducerii capitolului de RePowerEu, reducerii valorii grantului și restructurarea împrumutului, potrivit unui proiect de Ordonanță de urgență.

Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) ar urma să fie mandatat de Guvern „pentru a desfășura procedurile de renegociere cu Comisia Europeană, în vederea reaprobării PNRR, ajustării jaloanelor și țintelor, introducerii capitolului de Repowereu, reducerii valorii grantului, restructurarea împrumutului precum și a cererii de împrumut prevăzute la art. 14 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului”, se arată într-un proiect de Ordonanță de urgență scos în dezbatere publică de MIPE.

De asemenea, Ministerul Finanțelor va fi mandatat „pentru a desfășura procedurile de renegociere la nivelul Consiliului Uniunii Europene.”

VEZI AICI PROIECTUL DE OUG ȘI NOTA DE FUNDAMENTARE

Marcel Boloș: Diminuarea cu 2,1 miliarde de euro este obligatorie, iar restructurarea împrumutului este o obligație morală

România are o alocare de 29,2 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență, din care 14,24 miliarde de euro reprezintă granturi (fonduri europene nerambursabile), iar 14,93 miliarde euro reprezintă împrumuturi.

Ce înseamnă reducerea grantului și restructurarea împrumutului?

Contactat marți de HotNews.ro, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a explicat de ce ar fi obligatorie diminuarea granturilor și cum s-ar dori restructurarea împrumuturilor.

„Diminuarea grantului în valoare de 2,1 miliarde euro este obligatorie ca urmare a creșterii PIB în anul 2021 față de anul 2020. Din 14,2 miliarde euro se reduc 2,1 miliarde euro ca urmare a creșterii PIB și rămânem cu 12,1 miliarde de euro.
Restructurarea împrumutului public este o obligație morala întrucât din împrumut ar trebui să finanțăm investiții necesare României gen: independența energetică, criza alimentară, competitivitate economică și susținerea mediului de afaceri.
Din împrumuturi, respectiv din 14,9 miliarde euro, prin restructurare se pot obține economii (ca urmare a transferului la politica de coeziune a investițiilor) în valoare de 4,2 miliarde euro. În locul acestor investiții putem introduce obiective din RePowerEU.”, a precizat marți pentru HotNews.ro ministrul Marcel Boloș.

Restructurarea împrumuturilor din PNRR: Cum s-ar folosi 4,2 miliarde euro și ce facem dacă nu e de acord CE

Ministrul Boloș a explicat și cum ar putea fi folosită mai exact suma de 4,2 miliarde de euro care ar putea fi obținută prin restructurarea împrumuturilor din PNRR.

„Banii se pot folosi:

1. Pentru independența energetică a României: parcuri solare, parcuri eoliene, infrastructuri hidroenergetice (exp. CHE Islaz, CHE Pascani etc);
2. Investiții în canalele de irigații;
3. Investiții în Intreprinderile Mari

Dacă nu acceptă CE (n.a Comisia Europeană) atunci trebuie să majorăm valoarea împrumutului”, a mai declarat ministrul Boloș.

Ministrul Boloș a declarat la începutul acestei luni pentru StartupCafe.ro că România ar putea negocia introducerea investițiilor pentru infrastrucura de irigații în Planul Național de Redresare și Reziliență, solicitând Comisiei Europene suplimentarea componentei de împrumuturi a PNRR.

De ce ar fi nevoie de renegocierea PNRR: Motivele anunțate încă din luna mai

Ministrul Boloș a mai explicat și în luna mai a acestui an că pierderea celor 2 miliarde de euro din granturile PNRR nu este o sancțiune, ci o consecință a faptului că România a avut în 2021 o creștere economică peste cea estimată la elaborarea PNRR când s-a făcut alocarea sumei de 29,2 miliarde de euro.

Tot atunci, ministrul Boloș a spus că „undeva din toamnă se va pune problema renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit acestuia numai creșterea prețurilor la materialele de construcții ar îndreptăți România să ceară revizuirea unor milestone-uri, dar și problema pensionarilor cu venituri reduse.