Klaus Iohannis renunță oficial la cursa pentru șefia NATO. România îl susține pe olandezul Mark Rutte pentru această funcție
Șeful statului i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO la sfârșitul săptămânii trecute că a decis să-și retragă candidatura pentru funcția de Secretar General al Organizației, a precizat joi un comunicat al Administrației Prezidențiale, după ședința CSAT.
Klaus Iohannis a renunțat oficial la cursa pentru șefia NATO, un anunț făcut joi, după ce președintele român a rămas fără susținători pentru această candidatură.
Potrivit unui comunicat al președinției, Iohannis „i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al Organizației”.
În ședința CSAT de joi, oficialii români au decis să îl susțină pe premierul olandez Mark Rutte pentru această funcție.
„Președintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez”, a mai precizat comunicatul.
Tot joi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis donarea unui sistem de rachete Patriot către Ucraina, anunță Cotroceniul.
Donația se face cu condiția continuării negocierilor cu aliații NATO pentru ca România să obțină un sistem antiaerian similar, fiind necesară și „identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create”, potrivit comunicatului transmis după ședința CSAT.
O cursă cu puține șanse de reușită de la bun început
Klaus Iohannis a anunțat oficial pe 12 martie că își asumă o candidatură la funcția de secretar general al NATO din partea României, deși anterior țări puternice precum Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Franța își anunțaseră deja sprijinul pentru Mark Rutte, intrat mai devreme în cursă.
Ulterior, Rutte a obținut și susținerea unor state care nu se pronunțaseră anterior, inclusiv Turcia.
Ultimele două state care s-au raliat în spatele lui au fost Ungaria și Slovacia. Viktor Orban a anunțat marți că îl va susține pe Mark Rutte.
„În urma recentelor alegeri europene, unde ungurii au votat în număr mare în favoarea păcii, am ajuns la un acord important cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg. Am convenit că niciun angajat ungur nu va lua parte la activitățile NATO în Ucraina și că nu vor fi folosite fonduri maghiare pentru a-i sprijini.
Înaintea de a-și anunța decizia, Orban a avut de asemenea o discuție cu Mark Rutte, cu care a convenit concesia discutată deja cu Stoltenberg.
Și oficialii de la Bratislava au anunțat marți decizia de a-l susține pe olandez.
„Slovacia este pregătită să îl susțină pe Mark Rutte în calitate de viitor secretar general al NATO”, a declarat marți președintele slovac Peter Pellegrini, deși Slovacia susținea anterior că și-ar dori ca postul să fie ocupat de o persoană dintr-o țară est-europeană.
Caracteristica subevaluată a lui Rutte
Mark Rutte s-a bucurat de legături bune cu Donald Trump, ceea ce ar putea ajuta alianța în disputa cu Vladimir Putin din cauza războiului din Ucraina, indiferent cine va câștiga Casa Albă, a scris zilele trecute revista Newsweek, preluată de Rador Radio România.
În timpul președinției sale, Trump i-a criticat pe membrii NATO pentru că nu cheltuiesc la fel de mult ca SUA pentru apărare și, de când și-a încheiat mandatul, foștii oficiali au spus că actualul candidat republican a amenințat că va scoate SUA din alianță.
În februarie, Trump a afirmat că le-a spus membrilor NATO că „ar încuraja” Rusia „să le facă ce naiba vrea” țărilor care sunt „delincvente” prin nerespectarea angajamentului lor financiar față de alianță.
Comentariile lui au stârnit îngrijorare pe fondul invadării pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și al avertismentelor liderilor NATO că Putin ar putea căuta să atace țări din alianță.
Dar Roger Hilton, cercetător în domeniul apărării la think tank-ul GLOBSEC din Slovacia, a spus că, chiar dacă Trump ar câștiga, Rutte ar putea fi cea mai bună persoană care să trateze cu el.
La ultima conferință anuală de securitate de la München, Rutte a spus că liderii ar trebui să înceteze să „să se plângă în legătură cu Trump”, în timp ce a cerut creșterea cheltuielilor pentru apărare, indiferent cine va câștiga alegerile din SUA.
„O caracteristică subevaluată a profilului său, care ar putea căpăta o valoare imensă, este relația lui bună cu Donald Trump în cazul în care acesta va recâștiga Casa Albă”, a declarat Hilton pentru Newsweek.
„După câte se pare, Rutte a jucat un rol esențial în salvarea summit-ului liderilor NATO din 2018”, a spus el, adăugând că „abilitatea lui de a relaționa cu perspicacitate cu o Casă Albă condusă de Trump 2.0 ar avea o importanță existențială pentru NATO și pentru Ucraina”.
Cine este viitorul secretar-general al NATO
Agenția Reuters i-a făcut încă din februarie un portret în care amintește că Rutte predă sociologie la un liceu din Haga o oră pe săptămână și a spus anterior că nu se poate gândi la o slujbă mai bună după ce se va retrage din politică decât să devină profesor cu normă întreagă.
El s-a răzgândit însă în această privință în octombrie anul trecut, când a anunțat public că este interesat să devină viitorul secretar general al NATO.
În vârstă de 57 de ani, Rutte este necăsătorit, nu are copii și nu a avut nicio relație sentimentală cunoscută în cei 18 ani de când a devenit lider al partidului olandez VVD. Născut și crescut la Haga, el a locuit toată viața sa în acest oraș în care se află sediul guvernului olandez.
„Teflon Mark” în Olanda. Cine este Mark Rutte
El locuiește de ani de zile în aceeași casă modestă și se mândrește cu faptul că încă are aceeași mașină Saab pe care a cumpărat-o second-hand în urmă cu peste un deceniu.
Rutte a studiat istoria la prestigioasa universitate olandeză din Leiden și a intrat în guvern în 2022 ca viceministru pentru probleme sociale. Înainte de aceasta el a lucrat timp de câțiva ani ca manager de resurse umane la multinaționala de bunuri de larg consum Unilever.
Pentru o bună parte a mandatului său în fruntea Olandei el a fost cunoscut în principal ca politician axat pe politica internă, devenind un jucător la nivel european doar în ultimii ani. El a supraviețuit mai multor scandaluri care au zguduit clasa politică olandeză, ceea ce a făcut presa locală să îl poreclească „Teflon Mark”.
Olanda și-a redus cheltuielile militare în timpul anilor de austeritate fiscală din mandatul său. Însă după începerea invaziei Rusiei în Ucraina, Olanda și-a sporit din nou cheltuielile militare, acestea urmând să ajungă în jurul nivelului de 2% din PIB convenit de aliați cu un deceniu în urmă.