Sari direct la conținut

Varujan Vosganian a fost ales noul preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România: Organizația nu este stalinistă / Am propus câteva modalităţi care să lărgească accesul tinerilor

HotNews.ro
Scriitorul Varujan Vosganian este noul preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, după ce a fost votat cu 660 de voturi din 740 exprimate. Alegerea a avut loc după decesul criticului literar Nicolae Manolescu la 23 martie.
Varujan Vosganian, Foto: Hotnews
Varujan Vosganian, Foto: Hotnews

„Alegeri la Uniunea Scriitorilor din România. Noul președinte este dl Varujan Vosganian membru al Filialei București Poezie cu 660 de voturi din 740 voturi exprimate”, arată o postare pe Facebook a paginii oficiale a Uniunii Scriitorilor din România. 

Varujan Vosganian a fost vicepreşedinte al Uniunii între anii 2005-2009 şi prim-vicepreşedinte din 2009 până în 2024, potrivit News.ro.

Varujan Vosganian (n. 1958) este poet şi prozator. A publicat volumele de versuri „Şamanul albastru” (Ararat, 1994), „Ochiul cel alb al reginei” (Cartea Românească, 2001), „Iisus cu o mie de braţe” (Dacia, 2005), „Cartea poemelor mele nescrise” (Cartea Românească, 2015), „Ei spun că mă cheamă Varujan” (Art, 2019) şi „Neîndemânatic de viu” (Art, 2023), precum şi volumele de proză „Cartea şoaptelor” (roman, Polirom, 2009, 2012, 2017), „Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri” (nuvele, Polirom, 2013), „Copiii războiului” (roman, Polirom, 2016), „Statuia comandorului” (nuvele, Ararat, 1994; Polirom, 2018), „Patimile după Gödel” (roman, Polirom, 2020) şi „Povestiri despre oameni obişnuiţi” (Polirom, 2022).

Varujan Vosganian vrea ca scriitorii să se implice mai mult în societate

Varujan Vosganian a declarat că scriitorul român trebuie „să se reîntoarcă în cetate”, pentru că „scriitorii sunt printre cei care au construit, practic, România modernă în secolul al XIX-lea”

„Gândurile cu care îmi încep mandatul au fost prefigurate în programul pe care l-am prezentat în debutul candidaturii mele, care avea ca punct central reaşezarea rolului scriitorului în societatea românească. Scriitorii sunt printre cei care au construit, practic, România modernă în secolul al XIX-lea, care au făcut şcoli naţionale în perioada interbelică şi care au ţinut piept spaţiului concentraţionar în perioada comunistă. Iar în anii ’90 foarte mulţi scriitori s-au implicat în spaţiul politic şi civic, fără să reuşească să transforme tranziţia într-un proces esenţialmente cultural. Cred că scriitorul român trebuie să se reîntoarcă în cetate, mai ales în momente tulburi ca acestea”, a declarat Vosganian pentru AGERPRES.

El a subliniat că este necesar să fie adoptată o strategie culturală a României.

„Avem strategie energetică, avem strategie de apărare, strategie de IT, strategie de transporturi, dar nu avem o strategie culturală, pe care eu o socotesc prioritară în România de azi, în care polemicile legate de identitatea naţională şi locul nostru în Europa sunt atât de aprinse”, a spus preşedintele Uniunii Scriitorilor.

Printre celelalte priorități ale mandatului său, potrivit interviului acordat Agerpres, se numără vizibilitatea şi relaţiile externe ale Uniunii Scriitorilor.


Varujan Vosganian a mai anunţat că Uniunea a înfiinţat o filială pentru membrii de onoare ai Uniunii Scriitorilor din care vor face parte „traducătorii din alte limbi, editorii sau cei care scriu despre literatura română, promotorii literaturii române în străinătate”, pe care Uniunea doreşte „să îi ţină aproape şi să-i respecte pentru ce fac pentru cultura română”.

Noul președinte al USR vrea un mai mare acces al tinerilor la organizația literară

Un alt punct din programul noului preşedinte al Uniunii Scriitorilor se referă la necesitatea accesului tinerilor în organizaţie.

„Am propus câteva modalităţi, inclusiv procedurale, care să lărgească accesul tinerilor, care trebuie să înţeleagă că Uniunea Scriitorilor nu e o organizaţie stalinistă. Ea a fost creată în 1908 şi ridicată la rangul de utilitate publică în 1912. Şi mai toţi marii scriitori au făcut parte din ea, iar cel mai faimos a fost, probabil, Liviu Rebreanu în perioada interbelică”, a punctat Vosganian.

Postul de președinte al USR  a devenit vacant după moartea criticului Nicolae Manolescu

Amintim că postul de președinte al USR a devenit vacant după ce pe 23 martie criticul literar Nicolae Manolescu a murit la vârsta de 84 de ani. 

El fusese ales preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (USR) în anul 2005. La 23 noiembrie 2009 a fost ales pentru un al doilea mandat la conducerea USR, apoi reales în fruntea USR la 7 octombrie 2013. La 5 mai 2018 a fost reales preşedinte al USR, pentru mandatul 2018-2023.

INTERVIURILE HotNews.ro