„Elevii au învățat în proiectul Școala ASAP+ că se pot face lucruri utile cu efort foarte redus și că cea mai importantă în reutilizarea plasticului este creativitatea” – prof. Irma Ferencz, C.N. „Àprily Lajos” – Brașov

6 instituții de învățământ din București, Brașov și Constanța sunt în plin proces de a deveni școli model, exemple de bune practici în colectarea separată a deșeurilor reciclabile, în cadrul celui mai recent proiect lansat de ASAP România, denumit Școala ASAP+. Din decembrie și până la finalul lunii în curs, în liceele selectate au loc acțiuni de educare și de conștientizare cu privire la colectarea deșeurilor reciclabile și protecția mediului.

Liceul Teoretic „Jean Monnet”, Colegiul Național „Iulia Hașdeu”, Colegiul German „Goethe” și Colegiul Național „Grigore Moisil” din București, Colegiul Național „Àprily Lajos” din Brașov și Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța sunt cele 6 licee selectate.

Proiectul Școala ASAP+ ajută astfel instituțiile de învățământ să se pregătească pentru a obține statutul de „Școală Verde” conform cu metodologia prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde sunt obligatorii: eco educația, în școli (re)configurate ca spații prietenoase cu mediul, și implicarea elevilor în rezolvarea problemelor de mediu.

Proiectul vine să solidifice misiunea ASAP, de a contribui activ la promovarea educației pentru mediu în rândul publicului țintă – adolescenții – și de a crea cea mai mare infrastructură unitară pentru colectarea separată a deșeurilor în vederea reciclării în toate școlile din România. Cu această direcție strategică setată, programul ASAP este unic în România.

Fiind pentru prima dată când ASAP organizează acest proiect, feedback-ul celor implicați contează. Ce impact are proiectul? Cum este el primit de către profesori și elevi? Care sunt cele mai interesante acțiuni parte din proiect? Ce înseamnă o școală sustenabilă? Am stat astfel de vorbă cu reprezentanții fiecărei instituții de învățământ pentru a afla răspunsurile la aceste întrebări și nu numai.

Irma Ferencz este profesor economist la Colegiul Național „Àprily Lajos” din Brașov. E cadru didactic din 1998, metodist din 2014 și în prezent și directorul instituției de învățământ. Pe parcursul anilor a predat mai multe discipline, precum finanțe, economia întreprinderii sau educație antreprenorială, în prezent axându-se pe contabilitate, marketingul afacerii și politici de marketing. Când nu e ancorată în muncă, se destinde prin lectură și muzică.

Ce reprezintă proiectul Școala ASAP+ pentru colegiul pe care-l reprezentați? Care simțiți că e impactul său pentru elevi și profesori?

Participarea la acest proiect a fost o surpriză pentru noi, fiindcă nu am sperat să ne aleagă din toți cei care s-au prezentat la acest apel.

Am așteptat cu interes activitățile proiectului iar faptul că muralul ASAP apare acum pe peretele școlii a dus la creșterea interesului față de proiect, atât în rândul elevilor, cât și în rândul profesorilor.

Impactul sperat este conștientizarea efectelor negative ale utilizării excesive a plasticului și importanța selectării separate și a reutilizării ambalajelor din plastic.

Ce feedback aveți din partea profesorilor și a elevilor cu privire la atelierele și activitățile desfășurate în cadrul proiectului Școala ASAP+?

Am desfășurat câteva activități interesante la ciclul liceal cu ajutorul echipei proiectului; avem un ambasador ASAP la nivelul școlii, am organizat o dezbatere bine pregătită, cu date exacte, și un workshop cu metode de reutilizare a plasticului.

Interesul a fost mare și s-a formulat cerința la nivelul școlii ca echipa care a condus workshop-ul să fie invitată la școală, din nou, în cadrul programului Săptămâna Verde, pentru și mai multe activități de acest tip.

Ce vedeți c-a adus nou acest proiect la Colegiul Àprily Lajos? Ce au învățat în plus elevii, ce informații au acumulat profesorii despre mediu, colectare separată, sustenabilitate, în general?

Noutatea proiectul este dată de modul de desfășurare a lui, prin activitățile interesante și capacitatea de conștientizare la nivelul colectivității.

Elevii au învățat că se pot face lucruri utile cu efort foarte redus, fără costuri suplimentare, și că cea mai importantă în reutilizarea plasticului este creativitatea.

Care a fost cea mai îndrăgită / de impact activitate din cadrul proiectului și prin ce simțiți că s-a diferențiat?

Activitatea cea mai îndrăgită a fost workshop-ul prin care elevii au învățat să reutilizeze plasticul să-i dea forme nebănuite și să-l transforme în suport de telefon mobil, de pildă. Așa de mult i-a încântat pe elevi, că s-a reluat activitatea la ora de dirigenție și la alte clase.

Diferența față de alte ateliere de acest tip a fost că s-a desfășurat cu o persoană care efectiv se pricepe la așa ceva – profesorul de design Alexe Popescu, un om autentic.

Cum veți continua demersurile începute în cadrul proiectului Școala ASAP+? Ce planuri aveți pe viitor?

Avem deja câteva acțiuni în plan de a continua ce am început cu Școala ASAP+, și anume: colectarea peturilor la nivelul școlii, extinderea dezbaterilor pe tema sustenabilității, organizarea unor activități de conștientizare, reutilizarea plasticului și nu numai, colectarea selectivă a plasticului sau organizarea unor expoziții din material reutilizat.

Care sunt plusurile pe care le vedeți dvs. acum, la finalul proiectului Școala ASAP+, ce concluzii aveți despre importanța unui astfel de proiect? Ce a adus el bun în liceul dvs.?

Unul dintre obiectivele conducerii școlii este participarea la proiecte de importanță majoră și cu impact semnificativ la nivelul întregii colectivități.

Școala ASAP+ a fost primul proiect de asemenea anvergură la care am participat, având drept temă ocrotirea mediului. La final de proiect, pot doar să îi felicit pe cei care l-au gândit, sper să continue pe acest drum și să putem colabora în continuare.

În urma activităților desfășurate împreună cu elevii am ajuns la concluzia că, fie că ne place sau nu, poluarea este un factor deosebit de nociv și depinde și de noi cum va arăta viitorul.

Sper că împreună cu toți participanții la proiect, în viitor, vom avea mai multă grijă de mediul în care trăim, de cantitatea de plastic folosită și de modul în care ne vom raporta la colectarea plasticului.

Ce activități verzi mai aveți în plan la Colegiul Àprily Lajos? Procentual, câte dintre proiectele desfășurate sunt pe zona de mediu și sustenabilitate în liceul dvs.? Vă propuneți să creșteți acest procent ca urmare a proiectului Școala ASAP+?

Școala noastră desfășoară de mulți ani activități legate de ocrotirea mediului. Anual, avem acțiuni de curățare a împrejurimilor școlii (pe dealul Tâmpa), activități de colectare a hârtiei și predării la Remat, cu elevii. La nivelul conducerii, se practică activitatea de reciclare a materialelor (lemn, fier, hârtie etc). În cadrul programului Școala Altfel, am avut organizate 21 de activități legate de educația ecologică, la care au participat 582 de elevi și profesori. De asemenea, avem colaborări cu Ocolul Silvic, am participat cu un grup de elevi la plantarea puieților și la igienizarea pădurilor din mărginimea Brașovului.

Ne dorim și de acum încolo să participăm la activități verzi și să continuăm pe acest drum al bunelor practici.

Ce reprezintă o școală model, sustenabilă, din perspectiva dvs.?

Din perspectiva noastră, școala model este cea care se adaptează în mod constant și conștient mediului în care își desfășoară activitatea și îi pregătește pe elevi pentru schimbările viitoare probabile prin punerea în valoare a caracteristicilor personale ale fiecăruia.

Școala noastră depune eforturi în acest sens, sperând că și colectivitatea pe care o reprezintă să fie interesată de atingerea acestui scop.

Proiectul Școala ASAP+ este, la acest moment, un proiect pilot, un exemplu de bune practici în comunitățile locale. În funcție de reacțiile comunităților implicate și de rezultatele obținute prin acțiunile desfășurate, ASAP va continua și va recalibra inițiativele similare pentru viitorul an școlar.

Pentru mai multe informații despre Școala ASAP+, consultațipagina dedicată a proiectului.

​Articol susținut de ASAP România