Zero taxe pe salariul minim (VIDEO)/ Tănase Stamule (ASE): Cercetarea nici nu a fost demarată de Ministerul Economiei. Năsui amăgește Horeca cu o utopie. Ruxandra Târlescu (PwC): Putem să ne gândim la alte soluții/ Ion Biriș (Hora): Nu am gândit-o niciodată ca pe o facilitate permanentă

Este benefică facilitatea de zero taxe pe salariul minim în industria Horeca? O numim facilitate pentru că atunci când se aplică într-un anumit sector, asta e. În timp ce industria își dorește această facilitate, mai ales că are o problemă în a păstra forța de muncă, ceilalți spun că înainte de toate ar trebuie făcută o cercetare, pentru a vedea exact plusurile și minusurile. HotNews.ro a organizat o dezbatere pe temă, avându-i ca invitați pe Ion Biriș, președinte HORA (Organizaţia Patronala a Hotelurilor şi Restaurantelor din România), Ruxandra Târlescu – partener PwC și Tănase Stamule – profesor ASE.

Declarațiile foarte pe scurt:

• Biriș: Business-urile au reînceput și ne lovim de o problemă majoră: lipsa forței de muncă

• Ar fi o măsură benefică pentru a ne putea păstra angajații (Biriș)

• Târlescu: În România, evident, taxarea este foarte mare pe salarii. Noi ocupăm locul 8 în UE, per total, la impozitare pe salarii cu totul

• Sunt state în UE care prevăd un plafon minim de neimpozitare pentru veniturile personale, dar este vorba doar de impozit pe venit (Târlescu)

• Stamule: Dacă statul renunță la contribuțiile pe pensii și pe sănătate, adică nu mai încasează bani de la acei angajați, cum pot avea ei dreptul la a mai merge la spitale de stat sau la a primi pensie pe viitor?

• S-a adus subiectul zero taxe pe salariul minim în Horeca pentru că nu au fost gestionate bine măsurile de la Ministerul Economiei (Stamule)

• Domnul Năsui spune că luăm banii de la TVA și îi ducem la pensii. Bine, atunci înseamnă că nu mai facem drumuri, că nu mai plătim doctori, profesori, medicamente (Stamule)

• Se pleacă masiv din această industrie în toate celelalte țări începând cu Ungaria și până în Marea Britanie. Industria este astăzi pe perfuzii (Biriș)

• Un șofer la un restaurant nu mai plătește taxe la venitul minim, pe când un șofer la un magazin plătește taxe. Brusc pot apărea tot felul de procese, de ce pe aceeași muncă există o impozitare diferită (Stamule)

• Horeca este o industrie afectată de tot ceea ce se întâmplă, poate chiar cea mai afectată și sunt facilități fiscale acordate, în afară de cotă redusă de TVA și de impozit specific, aveam inclusiv partea de scutire de impozit pe venit la angajații sezonieri, partea de ajutor de stat cu compensarea a 20% din scăderea cifrei de afaceri (Târlescu)

• Noi stăm un sertar cu o altă măsură: impozitarea bacșișului care este o practică în toate statele civilizate. Ar avea un impact bugetar mult mai mare decât această „pagubă” (Biriș)

• Cred că putem fi creativi și pot exista variațiuni pe temă. Discutam de țări din UE care, spre exemplu, au anumite plafoane scutite la impozitarea pe venit (Târlescu)

Ion Biriș (HORA):

Au fost schemele de ajutor de stat care au funcționat… cum au funcționat. Suntem într-un moment de revenire. Business-urile au reînceput și ne lovim de o problemă majoră: lipsa forței de muncă.

Această pandemie, pe lângă pierderea efectivă pe care ne-a produs-o, în momentul în care am revenit ne confruntăm cu o criză pe care nu am avut-o niciodată în ultimii 20 de ani. E cea mai gravă situație din punct de vedere al forței de muncă.

Noi am venit cu această solicitare (să se aplice zero taxe pe salariul minim în Horeca) pentru a ne da posibilitatea ca fără să creștem plafonul sau sumele alocate salariilor pentru operatorii din industrie către angajații noștri să poată ajunge o sumă mai mare de bani. Acest lucru sperăm că ne poate face să ne fie mai ușor în păstrarea forței de muncă actuale și recrutarea de noi salariați.

În momentul de față în industrie ar fi nevoie de încă 30-50.000 de angajați.

Ar fi o măsură benefică pentru a ne putea păstra angajații. În Horeca companiile funcționează cu un grad de ocupare al organigramei între 60-80%. Foarte puține sunt companiile care reușesc să-și găsească și să aibă întreaga nevoie de personal acoperită, cu multiple consecințe nefaste.

Ruxandra Târlescu (PwC):

Sunt state în UE care prevăd un plafon minim de neimpozitare pentru veniturile personale. Neimpozitarea este la nivel de impozit pe venit. Marea majoritate a acestor state sunt state dezvoltate, gen Austria, Germania, Luxembourg, Malta, Polonia, Suedia, Cipru.

Facilitatea nu este prevăzută pentru un anumit sector. Cred că doar în Polonia sunt facilități date doar pentru tineri de până în 26 de ani, dar în rest facilitatea e aplicabilă la modul general.

Nu este neapărat corelabilă cu nivelul salariului minim. Mă uitam spre exemplu în Franța unde salariul minim este undeva la 1.500 de euro. Ei prevăd o neimpozitare la un plafon de 35.000 de euro, practic mult peste salariul minim, dacă ar fi să înmulțim cu 12 luni. În Germania, unde avem un salariu minim de 1600 euro, au un plafon de 9700 – 9800 euro. Acolo e clar mai mic decât salariul minim.

În România, evident, taxarea este foarte mare pe salarii. Noi ocupăm locul 8 în UE, per total, la impozitare pe salarii cu totul. Dacă am face analiza la nivel de salariu minim am ocupa un loc și mai fruntaș, ca să zic așa.

E o analiză făcută de OECD. Noi, în România, avem o impozitare de 40%, dacă ne referim la situația unui angajat care este singur și nu are copii. În același timp, Olanda are 8%, Grecia are 11%, Bulgaria și Franța cu 22,4%, Germania 25% și Ungaria – 33,5%.

Tănase Stamule (ASE):

În România, acum câțiva ani, s-au trecut toate costurile angajatorului pe angajat. În UE, în toate țările, există o împărțire între angajat și angajator. Atunci când facem o analiză legată de costul real cu forța de muncă și procentul pe care trebuie să-l plătească angajatul plus angajatorul, România nu mai este deloc în vârful poverii de cost, ci undeva pe 16-17. Există o analiză făcută de o companie mare care uită să menționeze acest detaliu extrem de important legat de costul angajatorului și care a indus în spațiul public dezinformarea cum că noi plătim cele mai mari taxe din Europa, ceea ce nu este adevărat pentru că nu se prezintă decât o singură parte a problemei.

În alte țări europene nu există zero taxe pe salariul minim pentru că acolo se discută doar despre impozitul pe venit. În România discutăm despre eliminarea contribuției pentru sănătate și la bugetul de pensii.

În Germania există conceptul de minijobs de 400 de euro, eu am fost angajat, în care dacă dacă ai un job part-time până la 400 de euro nu plătești taxe, dar nu există scenariul ca un stat să renunțe la impozitarea muncii ca să susțină o anumită ramură.

Nu există nicăieri un UE zero taxe la absolut toată povara fiscală. Discutăm despre sănătate și pensii.

Dacă statul renunță la contribuțiile pe pensii și pe sănătate, adică nu mai încasează bani de la acei angajați, cum pot avea ei dreptul la a mai merge la spitale de stat sau la a primi pensie pe viitor?

Nimeni nu discută și acest detaliu din această propunere a unui ministru. Nu facem decât să inventăm o nouă categorie de pensionari speciali, ci și angajați speciali care vor avea acces al sistemul de sănătate fără să plătească nimic.

A exista discuția de implementare a unui pilot, cu condiția de a realiza o cercetare, o analiză profundă înainte de către un institut recunoscut sau o universitate recunoscută pentru a vedea dacă bugetul României poate duce acest cost.

Din păcate, această cercetare nici măcar nu a fost demarată de Ministerul Economiei și domnul Năsui reîncălzește această temă amăgindu-i pe cei din Horeca. Nouă ne este imposibil având în vedere acele angajamente de deficite avem față de UE să ducem această propunere și apare în spațiul public cu o utopie economică pe care nimeni pe planeta asta nu o aplică. Vorbim de țările dezvoltate.

Dacă s-ar aplica la întreaga economie această măsură, am avea un deficit extra de aproximativ 5-6% din PIB. Discutăm de 50-60 miliarde lei, iar doar pe zona de Horeca unde sunt vreo 400.000 de angajați discutăm de 5-6 miliarde lei deficit anual.

Am scos cifra de 400.000 în urma cererilor de șomaj tehnic de anul trecut din zona de Horeca.

Nu discutăm doar pe cei care au salariul. Ci de primii 2.300 lei din salariu. Cel care 10.000 lei salariu, nu va plăti pentru primii 2.300 lei salariu.

Ar fi discriminare și ar pica la Curtea Constituțională dacă s-ar face doar pentru cei cu salariul minim.

Problema este că nu poți să o faci un an și apoi în anul următor să renunți la ea. Renunțarea la venituri va fi permanentă, în fiecare an, pe când costurile pe care statul le are cu pensiile și cu sistemul de asigurări de sănătate rămân permanente.

Gândiți-vă că stă cineva angajat pe Horeca pe zero taxe și iese la pensie. Ce se întâmplă cu persoana respectivă? Mai primește o pensie atâta timp cât nu plătește nicio contribuție?

Domnul Năsui spune că luăm banii de la TVA și îi ducem la pensii. Bine, atunci înseamnă că nu mai facem drumuri, că nu mai plătim doctori, profesori, medicamente. Deci întrebările astea trebuie puse în spațiul public.

Când statul renunță la o parte din venituri trebuie să se spună de unde iei bani ca să-i pui la loc. Nu s-a răspuns la nicio întrebare. Din discuțiile mele cu mai mulți colegi din ASE, din mediul privat, de la Banca Națională, toată lumea spune că este o glumă propunerea.

Îi înțeleg pe cei din Horeca pentru că întârzierile pe măsurile de la Ministerul Economiei i-au adus la disperare pe foarte mulți, mai ales Măsura 3 care pur și simplu a fost anulată din niște motive foarte neclare. Acum lumea se agață de orice promisiune.

Zero taxe este o utopie economică, dacă noi vrem să avem un buget sustenabil și un deficit sustenabil și dacă vrem să ne mai finanțeze cineva datoria publică pe piețele internaționale.

S-a adus subiectul zero taxe pe salariul minim în Horeca pentru că nu au fost gestionate bine măsurile de la Ministerul Economiei.

Ion Biriș:

În anul 2019 pe codurile CAEN care ar intra (Horeca) au fost 202.456 de angajați. Asta înseamnă că este o măsură care ar provoca o pagubă de 117 milioane lei. Departe de suma avansată (de Stamule n.r.).

Astăzi avem de-a face cu o industrie care este în pragul unui colaps.

Ca un angajat să primească 1000 lei net, eu plătesc 1720 lei. Marea majoritate a angajaților din acest domeniu sunt undeva între 2500 și 4500 de lei. Acesta este salariul net pe care ei l-ar primi.

Această măsură transpusă simplist face ca fiecare angajat să primească la sfârșitul lunii 1000 de lei în plus. Ar exista o posibilitate ca angajații din industrie să primească între 20 și 35% din salariul net pe care ei îl obțin în momentul de față. Asta sperăm să obținem.

Suntem într-o situație disperată pentru că în urma acestei pandemii în care angajații noștri, pentru un an și jumătate au avut de-a face cu o incertitudine totală, s-au reorientat.

Se pleacă masiv din această industrie în toate celelalte țări începând cu Ungaria și până în Marea Britanie. Industria este astăzi pe perfuzii. Noi funcționăm doar datorită faptului că statul ne-a dat această păsuire în plata impozitelor. În momentul în care popririle vor începe să curgă, este o industrie care se va desființa.

Tănase Stamule:

Un șofer la un restaurant nu mai plătește taxe la venitul minim, pe când un șofer la un magazin plătește taxe. Brusc pot apărea tot felul de procese, de ce pe aceeași muncă există o impozitare diferită.

Au existat în industria construcțiilor că nu toți angajații erau cu diferențe de plată. Încep să apară o grămadă de probleme care nu pot duce, pentru că un drept deja dat e complicat să-i iei înapoi și ne putem trezi cu niște renunțări masive la impozit.

Horeca în România are o impozitare specială. Deci noi avem TVA de 9 și 5%, comparativ cu ceilalți angajatori din România, și impozit specific, la care dacă ne uităm pe calcul e mult din ce ar trebui să fie impozit pe profit (din punct de vedere al încasărilor statului).

Aceste măsuri nu au fost schimbate. Angajamentul a fost ca până în 2024 să nu existe creșteri de taxe pentru a sprijini industriile.

Prin faptul că se rămâne la o impozitare extrem de avantajoasă pentru companii, este tocmai ca să nu fie probleme în industrie.

Mie mi se pare foarte ciudat că s-a pornit soluția pentru Horeca prin bomba atomică: zero taxe.

Ruxandra Târlescu:

Cu privire la cele spuse de domnul Stamule: Locul 8 era și înainte de schimbarea contribuțiilor de la angajator la angajat. Acum este 8 la modul general. Sunt date Eurostat, OECD.

Țările pe care le-am menționat cu plafon minim pentru venituri. Nu există scutire pe contribuții.

Discutăm despre un salariu minim în România care este mic comparativ cu alte țări europene. Dacă ne gândim că în 2001 salariul minim era 100 de lei și acum a ajuns la 2.300 lei, am avut cea mai accelerată creștere din UE, însă nu am reușit să prindem țările mai dezvoltate.

Discutăm despre o taxare mare și cu toții o știm că e 8, 11, 15, dar este o taxare mare pe care o avem la nivel de salarii. Horeca este o industrie afectată de tot ceea ce se întâmplă, poate chiar cea mai afectată și sunt facilități fiscale acordate, în afară de cotă redusă de TVA și de impozit specific, aveam inclusiv partea de scutire de impozit pe venit la angajații sezonieri, partea de ajutor de stat cu compensarea a 20% din scăderea cifrei de afaceri.

Contextul nu este acum cel mai favorabil (pentru zero taxe pe salariul minim în Horeca n.r.). Am avut un deficit de peste 9% în 2020, ne așteptăm la un deficit de peste 7% în 2021 și un target de 3% pentru 2024.

Din ce vom compensa această pierdere?

Sunt două pârghii:

1. Creștere taxe

2. Reducere cheltuieli

Ion Biriș:

Noi stăm în sertar cu o altă măsură: impozitarea bacșișului care este o practică în toate statele civilizate. Ar avea un impact bugetar mult mai mare decât această „pagubă”. Este o industrie care a devenit extrem de competitivă, de organizată.

Nu văd ce ce toată lumea fuge de această impozitare a bacșișului.

(Zero taxe pe salariul minim n.r.) nu am gândit-o niciodată ca pe o facilitate permanentă. Mi se pare că este o măsură care ne poate face pe noi să depășim situația gravă în care industria se află în momentul de față.

Zero taxe pe salariul minim nu ne va rezolva deficitul de forță de muncă, dar ne va da un o gură de oxigen în a putea supraviețui. Sunt multe alte lucruri care ne afectează pe noi: dispariția școlilor de meserii, imposibilitatea de a mai găsi persoane calificate, nu ne putem finanța școlarizarea propriilor angajați pentru că cadrul actual nu ne permite nicio securizare a respectivei investiții.

Ruxandra Târlescu:

Este o măsură atractivă. Sună bine. Trebuie făcut un impact și trebuie văzut exact ce se întâmplă în economie, la nivel de buget. Cred că putem fi creativi și pot exista variațiuni pe temă. Discutam de țări din UE care, spre exemplu, au anumite plafoane scutite la impozitarea pe venit. Ne putem gândi la eliminarea impozitului pe venit pe salariul minim în Horeca sau în alte industrii. Putem să ne gândim la alte soluții într-un cadru separat.

Mai multe detalii în VIDEO de mai sus