România poate pierde putere în favoarea Rusiei și altor state, dacă nu participă la majorarea de capital a IIB. Poate un EXIT ar fi mai recomandabil

România poate pierde din putere în cadrul Băncii Internaționale de Investiții (IIB) dacă nu participă la majorarea de capital. Cine are de câștigat? Rusia și alte state care au fost de acord și au acceptat să cotizeze la majorarea de capital. Ar trebui luată o decizie fermă, pentru că altfel are de pierdut România. Dacă tot nu este de acord cu majorarea de capital, premierul Florin Cîțu ar trebui să ia o decizie fermă și să facă exit. S-a tot vehiculat că este banca Rusiei. E în proporție de 45%, doar. A urcat puțin pentru că a participat de la început la majorarea de capital. Dacă adunăm deținerile celorlalți membri care au cote importante (Ungaria, Bulgaria, Cehia, România, Slovacia), acestea însumează un total de peste 51%.

Cinci lucruri care se pot întâmpla dacă România nu participă la majorarea de capital

1. E posibil să ne limiteze operațiunile de creditare și să limiteze operațiunile în țări care n-au contribuit deși s-au angajat. E posibil ca România să nu mai beneficieze de finanțări noi.

(Nazare spunea recent despre investitiile băncii care vizează România că sunt în derulare unele în valoare totală de 255 mil euro, în curs de aprobare sunt proiecte de 130 mil. euro)

2. E posibil să se deterioreze ratingul băncii dacă apar probleme în privința indicatorilor de sustenabilitate și solvabilitate. Pe cale de consecință să crească costurile de finanțare a băncii, ceea ce înseamnă că ea și-ar putea executa mai greu mandatul.

3. Se diluează puterea de vot a României. Astfel, alții pot prelua poziția pe care o avem.

4. Există riscul de a pierde reprezentarea în structurile de conducere.

5. Renunțarea de către România de a participa la capitalizare poate fi interpretată de ceilalți acționari că România este acționar ostil, că duce banca în risc intenționat. Astfel, activitatea în România ar putea fi limitată.

Acționarii Băncii Internaționale de Investiții

Implementarea noului program de majorare de capital aprobat de statele membre IIB se ridică la 200 milioane euro până în 2022. A început în 2020, Rusia punând 20,6 milioane euro, Ungaria – 5,5 milioane euro și Slovacia – 2,9 milioane.

Ei bine, pentru că România încă nu a participat la majorarea de capital, deține un procent mai mic. Se poate vedea în raportul pe 2020. Dacă vrem să ne menținem poziția și să scadă procentul Rusiei, atunci evident că trebuie să participăm la majorarea de capital. În caz contrar, cu o politică de genul acesta, dacă vor mai fi majorări de capital, vom ajunge la nivelul Cubei, Vietnam sau Mongolia. Asta în timp ce Rusia va avea din ce în ce mai mult.

Depinde de viziune și ce se dorește. Dacă se dorește ieșirea din bancă, poate ar fi mai bine decât să se deterioreze puterea de vot a României.

IIB și jocurile politice de la noi

IIB a ieșit în evidență pe când era Teodorovici ministru de Finanțe, iar Cîțu acuza, printr-o întrebare, că este spion rus. Evident, oricine e ministru de finanțe poate fi acuzat că este spion rus deoarece:

„În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.828/2019, Guvernatorul pentru România în Consiliul Guvernatorilor BII este secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice, responsabil cu coordonarea relaţiilor cu instituţiile financiare internaţionale, iar supleantul său este o persoană responsabilă cu coordonarea relaţiilor cu instituţiile financiare internaţionale, desemnată de ministrul finanţelor publice. De asemenea, Director pentru România în Consiliul Directorilor BII este directorul general din Ministerul Finanţelor Publice responsabil cu coordonarea relaţiilor cu instituţiile financiare internaţionale”.

De altfel, chiar Cîțu, după ce a ajuns ministru de Finanțe, a inițiat un memorandum prin care mandatul lui Alexandru Florescu, românul care este încă din 2016 vicepreședinte al Băncii a fost prelungit cu încă 5 ani. Acesta a fost ulterior aprobat în Guvern.

Conform acelui memorandum, Florescu „va urmări și va susține implementarea strategiei de țară a Băncii pentru România, după cum a fost convenită cu autoritățile române, cu accent pe sprijinirea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, promovarea comerțului exterior și a proiectelor de dezvoltare care pot contribui la creșterea și diversificarea economiei naționale”.

Mai nou, după ce l-a dat afară de la Ministerul Finanțelor pe Alexandru Nazare, Cîțu a iscat un nou scandat potrivit căruia Nazare ar fi dorit majorarea de capital la această bancă.

Dacă citim raportul pe 2020 al băncii, pare că are dreptate Nazare în toată această discuție: programul de majorare de capital a început în 2020. Cîțu, dacă nu era de acord cu majorarea de capital, trebuia să ia măsuri în 2020, când a fost ministru – a avut un an întreg la dispoziție.

Florin Cîțu a spus: Sunt total neplăcut surprins să văd acest memorandum semnat de fostul ministru”, precizând că va investiga ”cine a decis că e bine pentru România să investească milioane de euro într-o bancă a ruşilor”.

În replică, Nazare i-a spus că programul de capitalizare al BII a fost aprobat deja de Guvern, iar Ministrul de Finanţe Cîtu a avut 2020 la dispoziţie pentru a-l denunţa. ”Aşadar, premierul se poate investiga pe el însuşi”, a afirmat fostul ministru al Finanțelor.

Ce-i cu banca asta

Conform situației IIB, valoarea totală a investițiilor băncii în active cu impact direct pe dezvoltarea economică a României a depășit 250 mil. euro, la sfârșitul lunii aprilie 2020.

Conform Ministerului Finanțelor: IIB funcționează ca o bancă multilaterală de dezvoltare, având ca principal scop promovarea dezvoltării economice și sociale, creșterea competitivității economiilor naționale, dezvoltarea relațiilor economice, precum și lărgirea gamei de oportunități de investiții în întreprinderi mici și mijlocii în statele sale membre, și nu numai. În vederea atingerii acestui obiectiv, Banca acordă credite, în special pe termen mediu și lung, garanții și oferă alte servicii bancare pentru finanțarea proiectelor de investiții în statele membre. Principalele activități și operațiuni desfășurate de Bancă în prezent sunt acordarea de credite, plasarea de depozite, operațiuni cu titluri de valoare și operațiuni de arbitraj.

Banca Internațională de Investitii are ratingul A- cu perspectivă stabilă atât la S&P cât și la Fitch.

Sediul este de câțiva ani la Budapesta.

Instituția a fost înființată la 10 iulie 1970, având ca membri guvernele Bulgariei, Ungariei, Vietnamului, Cubei, Mongoliei, Federației Ruse, României, Cehiei şi Slovaciei. România a aderat la Acordul privind înființarea BII la 28 ianuarie 1971.