Ministrul Finanțelor, despre schimbările la plata pensiilor private: „Vom ajunge la o formulă de compromis” / Ce a cerut în guvern
Ministerul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat miercuri la guvern că este convins că „se va ajunge la o formulă de compromis” în urma noilor dezbateri privind proiectul de lege care propune ca românii cu pensii private obligatorii (Pilon II) și facultative (Pilon III) să nu-și mai poată retrage toți banii odată, după obținerea deciziei de pensionare, ca în prezent, ci maximum 25% din sumă, iar restul, lunar, pe maxim 10 ani ori sau pe toată durata vieții.
„Cred că pe acest proiect de lege, care nu a fost introdus în guvern niciodată după 2016 până la ultima ședință de guvern, avem nevoie de o dezbatere largă. Știu că inclusiv astăzi a avut loc o astfel de dezbatere. Pot să vă spun ca și eu în guvern, în intervenția pe care am avut-o pe acest proiect de lege am cerut ca aceste procente stabilite să fie foarte atent studiate, astfel încât să vedem care este diferența între textul aprobat și solicitările OCDE și cred că aceste lucruri se vor lămuri prin dezbateri și propuneri în următoarele zile”, a spus ministrul Alexandru Nazare.
Acesta a subliniat că Ministerul de Finanțe nu este în prim-planul discuțiilor.
„Ministerul Muncii a propus proiectul, dar sunt convins ca împreună cu toți colegii având propuneri noi în privința procentelor sau un alt tip de atitudine pe proiect vom ajunge la o formula de compromis”, a spus acesta.
„Trebuie să fim foarte atenți cum intervenim în regulile jocului”
Ministrul a fost întrebat dacă este posibilă o modificare precum aceea ca dacă ai o problemă medicală să îți poți retrage toți banii din pensia privată.
„Nu eu sunt cel care trebuie să prezinte aceste modificări. Este o muncă de echipă. Eu sper ca la finalul dezbaterii să avem toate propunerile pe masă și să putem anunța niște măsuri concrete în privința întregului pachet. Ce am spus în guvern este că trebuie să fim foarte atenți în privința modului în care intervenim în regulile jocului la un moment dat și dacă o facem să fie extrem de bine justificat. Asta a fost intervenția din guvern”, a mai declarat ministrul Finanțelor.
ASF, Ministerul Muncii, CES și BNR, întâlnire tehnică pe proiectul legii de plată a pensiilor private
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituția care a elaborat proiectul Legii de plată a pensiilor private, și Ministerul Muncii, inițiator legislativ, au organizat miercuri după-amiază, o întâlnire tehnică privind proiectul Legii de plată a pensiilor private, potrivit Mediafax.
La discuțiile cu specialiști în domeniu, care are loc miercuri la Camera Deputaților, participă și reprezentanții Consiliului Economic și Social și ai Băncii Naționale a României, conform oficialilor ASF.
Discuțiile la nivel tehnic între specialiștii ASF, ai Ministerului Muncii, CES și BNR sunt purtate, cu ușile închise, în contextul dezbaterilor aprinse din spațiul public declanșate de schimbările incluse în proiectul legii de plată a pensiilor private.
După ce a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii din luna iunie, proiectul a ajuns pe masa Guvernului vineri, 8 august, în primă lectură. După ce va fi adoptat de Executiv, proiectul va fi trimis spre dezbaterea celor două camere ale Parlamentului.
Adoptarea acestei legi este condiție de aderare a României la OCDE și este motivată de ieșirile masive la pensie așteptate în 2030, a susținut vineri la Guvern Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), instituție care reglementează piața asigurărilor și a pensiilor private.
Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.
În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
Potrivit actualelor norme, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.
Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR, asociația care reprezintă administratorii fondurilor de pensii.
Principala schimbare: Nu mai poți retrage toți banii odată. Cu o excepție
Principala schimbare propusă care a stârnit nemulțumiri publice este că cei peste 9,3 milioane de români care au pensii private obligatorii (Pilon II) și facultative (Pilon III) nu vor mai putea să-și retragă toți banii odată, după obținerea deciziei de pensionare, ca în prezent, ci maximum 25% din sumă, iar restul, lunar, pe maxim 10 ani ori sau pe toată durata vieții.
Există și o excepție: dacă în cont ai mai puțini bani decât „de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public” (echivalentul a 15.372 de lei la sfârșitul anului trecut), atunci poți încasa toți banii odată sau eșalonat pe maxim 12 luni.
Cum se vor plăti pensiile private. Explicațiile administratorilor de fonduri
Dacă suma din conturi depășește valoarea de 15.372 de lei, vei avea la dispoziție 3 modalități de a încasa banii, la momentul pensionării, conform proiectului de lege:
1. o plată unică (lump sum) de maxim 25% din suma acumulată în cont, după care, pentru restul banilor, trebuie să alegi un mod de plată retragere programată (plata se face lunar timp de maxim 10 ani) sau pensie viageră (plăți eșalonate pe toată durata vieții).
2. pensie de tip retragere programată reprezintă valoarea plătită lunar membrului până la rambursarea integrală a activului personal deținut de acesta în fondul de plată, dar nu mai mult de 10 ani.
Potrivit propunerii din lege, suma lunară ar fi de 1.291 de lei, cât este valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public. Totuși, dacă ai mai mulți bani în cont care pot fi eșalonați pe 10 ani, atunci acest lucru va permite să ai tranșe lunare mai mari decât 1.291 de lei.
„Dacă suma este până la 153.720 lei, adică 1.291 lei x 12 luni x 10 ani, atunci viitorii pensionari vor primi suma de 1.281 lei timp de x luni = SUMA/1.281. Ultima lună se ajustează pentru randament. Dacă suma este mai mare decât 153.720 lei, puteți alege orice pensie lunară doriți (fără limită superioară). Pensia poate fi oricât de mare, cu o singură condiție: să nu scădeți sub 10 ani. Dacă cineva a strâns 300.000 lei în contul de pensie, persoana poate să își dubleze pensia, să nu fie doar 1.281 lei. Poate fi 2.562 lei. Dacă nu se consumă toți banii, banii se moștenesc. Dar după ce banii se epuizează, practic se opresc și pensiile. Asta va fi foarte valabil pentru persoanele care sunt foarte longevive.”, a declarat luni Radu Crăciun, președintele APAPR.
3. Pensia viageră garantează o plată pe întreaga durată a vieții, și oricât de mult trăiți, și oricât de puțin trăiți.
„Riscul de longevitate îl ia plătitorul. Dacă trăiți mai mult, puteți lua mai mulți bani decât ați contribuit. Pensia nu mai este limitată de suma contribuită. Dar dacă persoanele trăiesc mai puțin, suma primită va fi mai mică decât cea acumulată, iar suma rămasă nu se moștenește”, a explicat Radu Crăciun.
De ce a fost ales procentul de 25% pentru plată unică?
Președintele Asociației administratorilor de fonduri de pensii susține că decizia alegerii acestui procent este legată de încercarea de a obține un echilibru între nevoile intempestive pe care oamenii pot să le aibă când ies la pensie și asigurarea unui echilibru pe termen mediu măcar a calității vieții.
„Modelul nu este diferit față de ce se practică în alte țări, cu variante, unele cu 20% ca procent. Țările care au sistem similar cu al nostru, Polonia, Croația, toate au acest sistem de retragere a unei părți din sume”, a spus Radu Crăciun.
Președintele CFA: Guvernul alege din abordările europene doar ce îi convine și pasează costurile către beneficiari
Pe de altă parte, Adrian Codîrlașu, președintele CFA, organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, a atenționat într-un text de opinie că măsurile propuse de Guvern nu se numără printre cele mai bune abordări la nivel european.
Procentul de 25% ca plată unică este undeva la media țărilor din Europa, spune acesta.
„În cazul țărilor cu un sistem de pensii private dezvoltat, această sumă este mică ca și procent. De exemplu 0% în Germania pentru Pilonul II, sau 0%, care va crește anul viitor la 10% in Olanda. În alte tări suma este 15% (Croația), de 25%, 30% sau o treime (Italia).
Dar sunt și țări cu 50% (Luxemburg). În alte țări limita este pusă pe valoare; de exemplu în Irlanda maxim 200 000 EUR cu impozit zero, sumele ce depășesc această valoare fiind impozitate. În Franța, retragerile sunt condiționate de anumite cheltuieli (de exemplu pentru cumpărarea unei locuințe). De asemenea sunt și tări unde se poate retrage și 100%, cum ar fi în Belgia și Grecia. În alte țări sunt planuri pentru rentă unde nu se poate retrage nicio sumă și planuri de capital de unde se pot retrage până la 100% (cum este Danemarca). Însă în cazul Pilonului III în mai multe cazuri, se poate retrage și 100% din suma acumulată începând cu vârsta de 60 de ani”, spune acesta.
Expertul susține că „ceea ce guvernul “uită” să spună, procentul care poate fi retras ca lump sum este strâns legat de impozitarea lui. Și anume, cu cât procentul de lump sum este mai redus, cu atât este mai puțin sau mai prietenos impozitat. De asemenea destul de multe țări permit retragerea de la vârsta de 60 de ani. Însă în țările unde se retrage 100%, de regulă se aplică cota standard de impozitare a veniturilor”.
Președintele CFA consideră că Guvernul alege din abordările europene doar ce îi convine și pasează costurile către beneficiari.
Guvernele beneficiază de acei bani. Ca urmare dau ceva în schimb. De ce? Pentru ca până la plata lor, sunt investiți în obligațiuni, de cele mai multe ori, obligațiuni de stat, explică acesta.
„Și în Romania, guvernul va beneficia de banii rămași în sistem, care vor fi investiți de administratorii planurilor de plată a pensiilor în marea lor majoritate în titluri de stat, contribuind astfel la finanțarea deficitului bugetar, care vedem cât de ridicat este în Romania, cauzat, printre altele de politici fiscale iresponsabile pe alocuri.
Este normal, ca atunci când vom trece la posibilitatea retragerii unui lump sum limitat, acesta să fie scutit de taxe. Altfel, este doar o abordare de cherry picking a guvernului, de a alege din abordările europene doar ce ii convine și de a pasa costurile doar către beneficiari. Aici este important de menționat faptul ca Pilonul II de pensii este investitorul numărul 2, după sistemul bancar, în titlurile de stat românești”, a mai precizat președintele CFA.
INTERVIURILE HotNews.ro