Motivele oficiale pentru continuarea Programului Noua Casă: Cresc prețurile din imobiliare, printre altele din cauza majorării TVA
Guvernul va continua Programul Noua Casă și în 2024, plafonul din acest an fiind de 1 miliard de lei. Dincolo de comunicatul Ministerului Finanțelor, nota de fundamentare spune și motivele.
Noua Casă 2024 se acordă în lei, pentru achiziția unei singure locuințe, iar valoarea maximă a creditului pe care îl poți accesa este de:
- 66.500 euro – pentru locuințe al căror preț este de maxim 70.000 euro, avansul solicitat fiind de 5%;
- 119.000 euro – pentru locuințe al căror preț este de maxim 140.000 euro, în acest caz avansul solicitat este de 15%.
Dobânda este variabilă, calculată în funcție de Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), la care se adaugă o marjă fixă de cca 2%.
Cele 3 motive pentru care este nevoie de continuarea Programului Noua Casă, conform Ministerului Finanțelor
Redăm integral, mai jos, din nota de fundamentare:
1. Acest segment de potențiali beneficiari reprezentat în principal de tineri și foarte tineri (cu vârsta cuprinsă între 18 și 28 de ani), care nu au venituri suficient de mari încât să poată susține un proces rapid de economisire a avansului (în cazul creditelor ipotecare standard, nivelul avansului minimum solicitat este de peste 15% din valoarea locuinței care se achiziționează prin credit) se află la prima achiziție de locuință și în general întâmpină dificultăți mai mari în accesarea și susținerea unui credit ipotecar.
2. Un alt argument în susținerea asigurării continuității Programului ”Noua Casă”, îl constituie și iminenta creștere a prețului de achiziție a locuințelor noi a căror valoare se încadrează în limita a 120.000 Eur, de la 01 ianuarie 2024, având în vedere creșterea TVA-ului de la 5% la 9% pentru acest segment de locuințe.
3. Pe lângă argumentele de ordin social privind continuarea Programului, trebuie luate în considerare și cele de ordin general desprinse din studii recente care arată că, în ciuda incertitudinii care a dominat economia europeană în anul 2022 si 2023, în condițiile agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, întreprinderile din UE pot fi afectate în mai multe moduri, atât direct, cât și indirect.
Consecințele pot fi întreruperea contractelor și a proiectelor existente, ceea ce poate avea drept urmare pierderi în ceea ce privește cifra de afaceri, perturbarea lanțurilor de aprovizionare, în special cu materii prime și prefabricate, sau a altor factori de producție care nu mai sunt disponibili sau nu mai sunt abordabili din punct de vedere economic.
Ca urmare, în cele mai multe cazuri, piaţa rezidenţială a înregistrat creşteri de preţuri din cauza creşterii continue a costurilor de construcţie, determinate într-o măsură semnificativă de creșterile înregistrate la prețurile la energie electrică și la gaze, ceea ce a condus la scăderea accesibilităţii finanţării.
Astfel, pentru conturarea unei imagini de ansamblu cu privire la creditarea populației din România, conform Raportului asupra stabilității financiare, elaborat de către BNR la 30 iunie 2023, îndatorarea totală a populației a continuat să se tempereze la data Raportului anterior, respectiv decembrie 2022, ca urmare a ascensiunii ratelor de dobândă, dar și înăspririi standardelor de creditare.
Mentionăm că, în conformitate cu concluziile publicate in Raportul “Piața imobiliară rezidențială T III 2023” publicat pe site-ul: imobiliare.ro, perioada 2024-2025 va aduce probabil dobânzi mai scazute, dar la pachet cu prețuri mai mari ale locuințelor, determinate pe de o parte, în prima parte a anului, de presiunea care va veni din creșterea TVA de la 5% la 9% pentru locuințele noi achiziționate a căror valoare se situează sub 120.000 euro, apoi dacă trendul inflației se confirmă dintr-o posibilă relaxare a creditării, toate acestea pe fondul unei oferte în scădere.
Aceste tendințe care se estimează a se manifesta începând cu anul 2024, sunt de natură să pună în continuare presiune asupra creșterii prețurilor imobilelor, ceea ce determină necesitatea continuării sprijinului Statului în procesul de achiziționare a unei locuințe de către persoanele fizice, pentru a se evita distorsiunile și sincopele în asigurarea accesului la finanțare.