Doi reputați economiști ai unei mari bănci au analizat proiectul de buget. La ce concluzii au ajuns
Bugetul pe 2026 este realist pe hârtie, dar succesul lui depinde de voința politică și de capacitatea administrației de a-l pune în practică, arată într-o analiză publicată joi de economistul-șef al ING România, Valentin Tătaru, alături de Ștefan Posea, economist la aceeași bancă.
Proiectul de buget al României pentru 2026 mizează pe creșterea veniturilor bugetare, controlul strict al cheltuielilor curente și un nivel record al investițiilor publice, mai arată documentul.
Analiza evidențiază că ținta de deficit de 6,2% din PIB este credibilă și că ajustarea bugetară este construită în principal prin majorări de taxe și îmbunătățirea colectării, în timp ce cheltuielile curente sunt menţinute sub control strict.
Ipotezele Guvernului privind creșterea economică și inflația sunt ușor optimiste
Totodată, spun cei doi autori, bugetul pune un accent puternic pe investițiile publice, estimate la aproximativ 8% din PIB, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum, susținute în mare parte din fonduri europene și din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Potrivit economiştilor ING Bank, această abordare urmărește să limiteze impactul negativ al consolidării fiscale asupra economiei și să susțină creșterea pe termen mediu.
În același timp, ING consideră că ipotezele oficiale privind creșterea economică și inflația sunt ușor optimiste. Astfel, succesul strategiei bugetare va depinde nu doar de arhitectura măsurilor propuse, ci și de disciplina politică, de execuția bugetară și de absorbția eficientă a fondurilor europene.
Guvernul estimează că economia României va crește cu 1% în 2026, dar economiștii ING cred că această estimare este prea optimistă.
Ei se așteaptă la o creștere economică mai mică, de circa 0,6%. Ei invocă faptul că statul reduce cheltuielile, inflația rămâne încă ridicată, iar consumul oamenilor va fi mai slab.
Cu alte cuvinte, oamenii vor cumpăra mai puțin, iar economia va crește mai lent.
Investițiile devin principalul motor al economiei
În locul consumului, guvernul mizează pe investiții pentru a susține economia.
Este vorba mai ales despre investiții publice, proiecte din fonduri europene, infrastructură.
Dacă aceste investiții chiar se fac, ele pot compensa parțial încetinirea consumului.
Exporturile ar putea ajuta economia
Guvernul estimează că exporturile nete vor avea o contribuție pozitivă la creșterea economică.
Asta înseamnă că România ar putea exporta mai mult decât importă (sau măcar diferența s-ar reduce).
Totuși, acest lucru depinde foarte mult de evoluția economiei europene și de cererea din alte țări.
Inflația ar putea rămâne o problemă
Guvernul estimează o inflație relativ moderată.
Economiștii ING spun însă că există riscuri ca inflația să rămână mai ridicată decât se estimează.
Inflația afectează economia în două moduri: reduce puterea de cumpărare și obligă banca centrală să mențină dobânzi mai ridicate.
Deficitul bugetar: statul promite să cheltuiască mai responsabil
Guvernul și-a propus ca deficitul bugetar (diferența dintre cât încasează și cât cheltuie statul) să fie 6,2% din PIB.
Pe scurt, asta înseamnă că statul va continua să cheltuiască mai mult decât încasează, dar încearcă să reducă treptat această diferență.
Planul este bazat pe trei idei: statul să strângă mai multe taxe și impozite, să controleze mai strict cheltuielile curente și să continue investițiile publice (autostrăzi, infrastructură, proiecte finanțate din fonduri europene).