Vâlcov publică 4 anexe ale ANRM referitoare la banii pierduți prin neactualizarea prețului la gaze
Darius Vâlcov a publicat, vineri, patru anexe ale Agenției Naţionale pentru Resurse Mine (ANRM) pentru a arăta banii pierduți de stat între 2015-2017 prin neactualizarea prețului la gaze. Anterior, consilierul preciza că s-au pierdut 2 miliarde de dolari în ultimii 12 ani, în această manieră, potrivit Mediafax.
„Jaf de 2 miliarde $, partea a doua: pentru cei mai suspiciosi, avem 4 anexe. Primele trei, arata cati bani a pierdut statul in perioada 2015-2017. Ultima anexa arata cum Guvernul Dancila a stopat jaful in februarie 2018 si a incasat deja cu 117 milioane lei in plus, in doar cateva luni. Adica 30 de milioane $ in plus, in 5 luni”, a scris, vineri seară, Darius Vâlcov, pe Facebook.
Consilierul premierului pe teme economice a atașat postării și patru documente aparținând Agenției Naţionale pentru Resurse Mine (ANRM). Explicațiile vin în contextul în care, joi, Darius Vâlcov a prezentat o notă de informare de la Agenţia Naţională pentru Resurse Mine (ANRM) în care se arată că bugetul de stat a pierdut peste două miliarde dolari, din cauza neactualizării prețului de referință la gazele naturale în perioada 2006-2018.
„Așa arată un jaf de 2 miliarde $. Ce ar fi însemnat acești bani pentru România? Alocațiile tuturor copiilor pentru 2 ani. Sau construcția a 10 spitale mari, complet utilate, cu câte 600 de paturi fiecare. Sau construcția și dotarea a câte 3 grădinițe în fiecare localitate din România. Sau finalizarea autostrăzii Ploiești-Brașov”, a scris joi Darius Vâlcov, pe Facebook.
Un prim nivelul al pierderilor a fost stabilit de Curtea de Conturi, în 2010, printr-o analiză care viza perioada 2006 – 2010, se arată în nota de informare transmisă lui Darius Vâlcov, consilierul pe teme economice al Vioricăi Dăncilă, de către Gigi Dragomir, președintele Agenţia Naţională pentru Resurse Mine (ANRM). Acesta a solicitat o evaluare privind impactul asupra bugetului de stat a neactualizării prețului la gaze naturale Agenției Naționale pentru Resurse Naturale, care are atribuții în a stabili acest preț.
„Prețul de referință al gazelor naturale este prețul minim admis la tranzacțiile cu gaze naturale considerat de statul român în vederea aplicării redevenței și valorificării acestei resurse în interesul cetățenilor. Ultimul ordin al președintelui ANRM pentru aprobarea prețului de referință al gazelor naturale extrase în România a fost dat în anul 2008 (O.P ANRM nr. 21/2008) prin care se stabilea nivelul de 495 RON/1000 mc. Acest ordin nu a mai fost actualizat”, se menționeaza în nota de informare semnată de Gigi Dragomir, președintele ANRM.
ANRM a contestat în instanță nivelul prejudiciului stabilit de Curtea de Conturi, dar contestația a fost respinsă de Curtea de Apel București în 2012 și apoi de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în 2015 printr-o sentință definitivă.
În 2015, Curtea de Conturi a constatat că situația nu a fost remediata și a mai făcut o analiză pentru perioada 2011-2015, stabilind un nou nivel al prejudiciului la 4,67 miliarde de lei.
La această sumă, o analiză ANRM din 2018 a adăugat din perioada 2015-2018 alte aproape 976 milioane de lei, potrivit sursei citate.
„În februarie 2018, ANRM a actualizat prețul de referință pentru gazele naturale. Ca urmare a aplicării noului tarif de referință, în semestrul I al anului 2018 a avut loc o creștere a încasărilor redevențelor cu 11,031,604.16 RON”, se mai scrie în nota citată.
În următoarea perioadă va fi rediscutată în Parlament legea offshore privind operațiunile petroliere din Marea Neagră, unde au fost confirmate zăcăminte de peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze. Principalele beneficiare ale legii sunt companiile petroliere străine ExxonMobil, OMV Petrom și Black Sea Oil&Gas. Șeful PSD Liviu Dragnea și-a asumat singur această lege care a fost retrimisă de președintele Klaus Iohannis în Parlament pentru reexaminare. Potrivit informațiilor HotNews.ro, Liviu Dragnea a dorit să-și asume această lege pentru a putea purta personal negocieri cu operatorii din Marea Neagră, scopul fiind forțarea obținerii unui sprijin politic din partea SUA și UE.
INTERVIURILE HotNews.ro