Senatul a respins cererea de reexaminare a lui Iohannis pentru Legea CSM, care se întoarce la promulgare la președinte

Plenul Senatului a votat respingerea cererii de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis la proiectul de modificare a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Legea a trecut deja de mai multe controale de constituționalitate, astfel că reexaminarea era ultimul instrument de contestare a legii. Aceasta se întoarce la promulgare la președinte în forma trimisă în luna martie.

Au fost 83 de voturi „pentru” şi 32 „împotrivă” (PNL şi USR), potrivit Agerpres. Senatorii au decis să adopte actul normativ în forma trimisă la promulgare în data de 30 martie.

Senatorul PNL Alina Gorghiu a explicat votul împotrivă al liberalilor.

„E nouă zi şi o nouă forţare a regulamentului din partea majorităţii parlamentare, o forţare a votului pe legea de modificare şi completare a legii 317/2004 şi vă asigur că niciuna dintre prevederile Regulamentului nu a fost respectată. (…) Nu aţi lăsat timp pentru a se pregăti şi depune amendamente. (…) Sunt câteva elemente din cererea de reexaminare rămase nelămurite (…). Sesizez în schimb un exces de zel pe care îl consider anormal în a-i face toate poftele domnului Dragnea şi a trece în mai puţin de câteva minute o lege pe care trebuia să fim aplecaţi cu toţii cu profesionalism”, a spus, la dezbaterile din plenul Senatului, Alina Gorghiu.

Senatorul USR Eugen Dircă a reclamat că cererea de reexaminare a trecut rapid de Comisia juridică, neexistând timp pentru formularea de amendamente. Potrivit acestuia, actul normativ pentru care „s-a încălcat procedura parlamentară” are „expresii neclare, care lasă loc de interpretări”.

Liderul grupului senatorilor PSD, Şerban Nicolae, a explicat că Parlamentul a fost sesizat săptămâna trecută cu cererea de reexaminare a modificărilor la Legea 317/2004 privind organizarea CSM şi că parlamentarii „nu află de lege când sunt convocaţi la Comisie”.

„Arătaţi-mi unde scrie în Constituţie că procedura de legiferare impune o sesizare prealabilă, suspendarea termenelor constituţionale şi aşteptarea unui răspuns de la experţii Comisiei de la Veneţia. Legea a trecut de mai multe ori prin filtrul CCR, a trecut şi prin filtrele unor experţi care s-au pronunţat cu privire la aceste chestiuni şi nu avem niciun motiv să întârziem o reformă a CSM. Separarea carierelor între judecători şi procurori este un lucru atât de firesc, încât nici nu ar fi trebuit explicat. A trebuit să aşteptăm 13 ani de la modificările macoviste făcute peste noapte ca să reparăm un lucru cât se poate de natural”, a afirmat Şerban Nicolae.

Amintim că, prin modificările operate la Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, secția pentru judecători a CSM primește ca atribuții numirea și revocarea din funcție a președintelui, vicepreședinților și președinților de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, după eliminarea președintelui țării.

Citește aici cererea de reexaminare

Dintre prevederile legii – citește aici forma legii trimisă la promulgare în luna martie:

* Membrii CSM se aleg din randul magistratilor cu cel puțin 7 ani vechime în magistratură și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani.

* CSM este condus de președinte, ajutat de un vicepreședinte, aleși de plen, în prezența a cel puțin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorității membrilor prezenți dintre judecătorii și procurorii prevăzuți la art. 3 lit a, care fac parte din secții diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Pentru funcția de președinte și vicepreședinte vor candida un judecător și un procuror desemnați de Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a CSM, din rândul membrilor săi, în prezența a cel puțin 2/3 din membrii secțiilor, cu votul majorității membrilor prezenți.

* Secțiile CSM au dreptul și obligația de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea judecătorilor sau imparțialitatea și independența procurorilor.

* Acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de judecători, procurori și magistrați-asistenți se exercită de Inspecția Judiciară.

* Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de CSM.

* Inspecția Judiciară rămâne în cadrul CSM și funcționează ca structură cu personalitate juridică, cu sediul în București.

* Inspectorul-șef are atribuții mult sporite față de până acum, care este numit prin concurs organizata de CSM, ajutat de un inspector-șef adjunct pe care îl desemnează chiar inspectorul-șef.

* Concursul pentru postul de inspector-șef constă în prezentarea unui proiect, fără examen scris.

* Tot inspectorul-șef este cel care aprobă normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție.

* El desemnează și echipa de conducere, în baza unei proceduri în care sunt evaluate proiectele de management specifice.

* Inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare sunt numiți de inspectorul-șef, în urma unui concurs organziat de CSM prin INM, pentru un mandat de 3 ani, de către magistrați cu o vechime de 10 ani.