Cetatenia romana pentru moldoveni alarmeaza ministrii germani

In dezbaterea aprinsa in Germania odata cu liberalizarea pietei muncii pentru romani si bulgari, la 1 ianuarie 2014, pe langa teama de profitorii de ajutoare sociale a mai aparut una. Intr-un articol aparut joi, Welt online scrie despre trambulina pe care Romania o ofera cetatenilor din Republica Moldova, pentru a deveni cu celeritate sau chiar prin coruperea unor functionari publici, cetateni ai UE. „Politicieni de varf ai Uniunii critica acum Romania. Ei cer guvernului de la Bucuresti o schimbare de curs”.

Publicatia il citeaza pe ministrul de interne al landului Bavaria, Joachim Herrmann (CSU): „Romania nu are voie, prin acordari prea generoase ale cetateniei sale cetatenilor Republicii Moldova, sa devina poarta de intrare in UE. Moldovenii cu pricina intra astfel in dreptul de libera miscare a cetatenilor UE, cu toate consecintele acestuia si asa cum o traim in clipa de fata, prin imigratia saraciei din Bulgaria si Romania”.

Herrmann a mai atras atentia asupra dubioaselor afaceri cu acte false, cerand ca „Romania sa tempereze rapid comertul in crestere, cu pasapoarte UE”, in acord cu responsabilitatile sale de tara membra a Uniunii Europene.

Politicianului crestin-social din Bavaria i s-a alaturat si ministrul de interne al landului Saxonia, Markus Ulbig (CDU). „In tratativele de coalitie [n.r. care au precedat constituirea actualei coalitii de guvernamant dintre CDU/CSU si SPD] a fost clar pentru ambele parti, ca libertatea de miscare in UE nu are voie sa se transforme intr-un model de afacere dubios” a spus ministrul crestin-democrat.

Vorbind despre „controale si reguli clare”, Ulbig a mai adaugat ca „sta in sarcina Uniunii Europene sa sprijine noile state membre, cum e si Romania, in construirea unei administratii corecte si bazate pe statul de drept”.

In voga la inceputul anilor 90 si din nou interesant dupa aderarea Romaniei la UE, in anul 2007, pasaportul romanesc e „un bilet pentru munca legala in Europa”, ravnit de cetatenii Republicii Moldova, unde castigurile sunt in medie de 150 de euro pe luna, cred autorii articolului, Martin Lutz si Christoph B. Schiltz.

Intre anii 1991 si 2012, in cadrul unei asa zise proceduri simplificate, 335.000 de straini au primit cetatenia romana, mai cu seama moldoveni si ucrainieni. „Pasaportul insa se poate obtine si mai repede: la Chisinau, capitala Moldovei, intermediarii fac rost de documentele si stampilele necesare. Pentru contacte bune la functionarii romani, trebuie insa sa deschizi portmoneul”.

La Autoritatea Nationala pentru Cetatenie se poate astepta pana la 15 luni, ba chiar mai mult iar taxa pe care un moldovean o plateste pentru pasaportul romanesc e de 100 de euro. „Reputatul EUobserver relateaza ca, pentru o prelucrare mai rapida, se cer pana la 1.500 de euro”, mentioneaza autorii articolului.

Se mai remarca faptul ca doar in doi ani, 2011 si 2012, Romania a acordat cca 152.000 de cetatenii romane, majoritatea cetatenilor din Republica Moldova si ca „presedintele Romaniei, Traian Basescu, a spus ca asteapta in total 700.000 pana la 800.000 de cereri de cetatenie romana”.

„Generozitatea cu care se dau pasapoarte” ar urmari cateva scopuri ale guvernantilor de la Bucuresti: ideea marii natiuni romane, in continuare promovata de Basescu, suplinirea fortei de munca calificate, aducerea de voturi, ca si cresterea demografica a Romaniei prin redobandirea cetateniei, ceea ce „promite mai multe fonduri europene, de la Bruxelles”.

O remarca ni s-ar cuveni, in final. Nici o tara europeana nu a intervenit in politica germana de repatriere a originarilor sai locuitori pe alte meleguri, mai ales in Romania si in fostul URSS. Aproape trei milioane de etnici germani au sporit demografia si forta de munca in Germania, dupa 1990. Acestia au dat nastere unor noi generatii, sporindu-si astfel si mai mult aportul la bunastarea lor, a patriei-mama si a tarilor de unde au plecat.

De ce oare, atunci, Romaniei sa-i fie contestat dreptul de a-si incuraja conationalii din vecini sa faca acelasi lucru? Remarca mea se refera, desigur, la demersurile clare, curate si nesuspectate de vreun abuz.