Miza de 17 miliarde de euro in scandalul achizitiilor publice: Companiile de stat scapa de orice control, primariile primesc liber la contracte directe, institutiile de verificare sint amputate

Filtrele de control impotriva fraudarii fondurilor publice au disparut aproape complet in urma unei legi votate de Parlament. Legea prevede eliminarea procedurilor de achizitii publice pentru companiile cu capital de stat si regiile autonome si cresterea pragului de achizitii publice (la 30.000 euro) si lucrari (100.000 euro) fara licitatii. „Sistemul de achizitii e complet scapat de sub control”, sustine un cunoscator al fenomenului, in timp ce Sorin Ionita (Forum Expert) arata ca s-a dat drumul la strangerea de bani pentru anul electoral. O analiza a IPP arata ca miza este de aproximativ 17 miliarde de euro – volumul achizitiilor publice din Romania din 2012. Efecte colaterale ale legii: „castrarea” a doua institutii de control si verificare, ANRMAP si CNSC.

Care este miza acestei modificari legislative

Miza relaxarii controlului pe piata achizitiilor publice este uriasa. Volumul pietei de achizitii publice din Romania s-a ridicat, in 2012, la aproximativ 17 miliarde de euro, potrivit unei statistici realizate de Institutul pentru Politici Publice. In perioada 2009-2010, numarul total al firmelor contractante a fost de 20.516. In aceasta perioada, valoarea totala a contractelor atribuite prin SEAP a fost de 19 miliarde de euro.

Institutiile cheie cu rol de verificare si control sunt UCVAP (unitate in cadrul Ministerului Finantelor), Curtea de Conturi, ANRMAP (Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice) si CNSC (Consiliul National de Contestare a Licitatiilor). ANRMAP a pierdut dreptul de a contesta in instanta licitatiile. Guvernul a anuntat in repetate randuri ca intentioneaza sa desfiinteze CNSC.

Cum s-a dat drumul la achizitii fara control

Miza modificarilor legislative facute de Parlament au fost companiile cu capital de stat si regiile autonome, adica exact locurile in care se deruleaza cele mai mari contracte de servicii, bunuri sau lucrari. Cele doua tipuri de entitati nu mai sunt obligate sa deruleze proceduri de achizitii publice, putind incheia contracte fara a fi obligate sa organizeze licitatii conform OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica.

Ordonanta de Urgenta 34 a fost in ultimii ani singura piedica in calea fraudarii achizitiilor publice. Ea a fost adoptata la presiunile Comisiei Europene, care isi dorea transparenta in licitatii. Ea a fost mai mereu tinta politicienilor si a clientelei politice, dar pina la inceputul anului 2013 isi pastrase principalele prevederi.

Parlamentul a modificat insa esenta acestei Ordonante de Urgenta in urma unui proces elaborat, care a inclus si aportul Guvernului Ponta. Procesul a fost explicat aici de Claudia Pirvoiu. Legea, votata pe 5 iunie, a fost promulgata de presedintele Basescu si publicata pe 28 iunie in Monitorul Oficial.

Ce s-a schimbat

Practic, noile reguli elimina complet transparenta in achizitiile publice la companiile cu capital de stat si regiile autonome si le face incontrolabile. Noile reguli se aplica unor companii precum Tarom, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, CFR SA, Posta Romana, Regia Autonoma de Transport Bucuresti, RADET, etc. – adica exact companiile care au fost permanent in atentia publica pentru lipsa de transparenta a achizitiilor. Acum, companiile nu trebuie sa se mai supuna nici unei reguli privind achizitiile de bunuri, servicii sau lucrari.

O alta prevedere controversata este si aceea prin care pragul achizitiilor publice se ridica de la 15.000 de euro la 30.000 de euro si plafonul de lucrari de la 50.000 de euro la 100.000 de euro fara licitatie. Principalii „beneficiari” sint primarii de localitati mici si medii, unde uneori bugetele totale anuale sint de 100.000 de euro – ceea ce inseamna ca practic nu vor mai exista licitatii.

De asemenea, Legea votata in Parlament elimina si dreptul Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) de a cere in justitie anularea unor contracte de achizitie.

Un efect colateral al legii este si eliminarea de facto a unui alt filtru important in calea abuzurilor si fraudelor, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC). Practic, CNSC nu va mai avea ce sa solutioneze in cazul achizitiilor facute de companii de stat sau regii autonome atit timp cit, neexistind o licitatie, nu vor mai exista nici competitori nemultumiti.

De altfel, CNSC a fost permanent tinta premierului Victor Ponta, care s-a aratat deranjat de activitatea consiliului, acuzindu-i activitatea necorespunzatoare. O analiza HotNews.ro a aratat insa contrariul: 98% din deciziile emise de CNSC in 2012 au ramas definitive si irevocabile. Mai mult, institutia nu putea fi desfiintata pentru ca Bruxelles-ul o ceruse, iar conducerea incomoda nu putea fi schimbata din cauza statutului legal al institutiei. In cele din urma, filtrul CNSC a fost eliminat prin schimbarea regulilor achizitiilor.

Ce spun specialistii in achizitii publice

Violeta Alexandru, director IPP:

• Este a noua modificare operata numai anul acesta asupra cadrului legal aferent achizitiilor publice si din pacate neorientata spre cresterea transparentei si a credibilitatii sistemului de achizitie. Prin exceptarea regiilor si societatilor comericale cu capital majoritar de stat de la respectarea prevederilor ordonantei 34, chiar daca exista, pana la un punct, o practica europeana de creare a unor reguli distincte pentru unele domenii strategice cum ar fi transportul public, energia, apa si canalizarea si posta si comunicatiile, face un abuz extinzand nejustificat aria de acoperire la nivelul tuturor regiilor din Romania. Suma totala a achizitiilor facute de regiile publice din Romania in 2012 este de nu mai putin de 4,2 miliarde euro, de unde si miza guvernului de a tine cat mai mult din aceste achizitii departe de opinia publica.

• Ingrijorarea opiniei publice legata de consecintele in termeni de coruptie a cresterii pragului pentru procedurile de achizitii directe de la 15.000 la 30.000 nu este neaparat justificata in conditiile in care si in actualul cadru legal, orice achizitie indiferent de suma trebuie, in final, notificata in SEAP. O masura insa suplimentara trebuie luata pentru intarirea controlului celor care, potential, vor avea tendinta sa ocoleasca cadrul legal impartind achizitii de valori mari in loturi cat mai mici ca sa se incadreze sub acest plafon”.

Sorin Ionita, director ExpertForum:

• Modificarile arata ca a inceput pregatirea pentru anul electoral. Clientela politica va avea doar de cistigat, pentru ca pina acum le-a stat ca un ghimpe in coasta aceasta legislatie pe achizitiile publice.

• Chiar daca vor exista presiuni ale Comisiei Europene ca legislatia sa fie amendata si sa se revina la un moment dat la prevederile din anii trecuti, vor exista deja suficiente contracte deja acordate fara licitatii, fara filtre de control.

Un personaj familiarizat cu sistemul achizitiilor publice a declarat pentru HotNews.ro, sub protectia anonimatului, ca „Sistemul de achizitii e complet scapat de sub control”. „Relaxarea pina la disparitie a regulilor si castrarea institutiilro de control a fost dorita tot timpul, nu doar acum. Au mai existat incercari, dar abia acum USL a reusit sa distruga acest sistem. Probabil ca vor negocia cu Comisia Europeana si vor aplica in continuare regulile corecte doar pe contractele din funduri europene, dar Bruxelles-ul va accepta in cele din urma regulile noi pe achizitiile din fonduri nationale”, mai spune sursa citata.