Cum s-a transformat managementul profesionist la marile companii de stat in numiri politice controversate

Companiile de stat se afla in plin proces de implementare a managementului profesionist. Unele au, deja, „profesionisti” la conducere, fiind selectati membrii consiliilor de administratie sau de supraveghere, dupa caz, si chiar directori generali. Teoretic, aceste numiri trebuie facute in urma unor selectii riguroase in randul candidatilor, cu ajutorul firmelor specializate în recrutare, si prin proceduri ferite de ingerinta factorului politic. Practic, lucrurile stau cu totul si cu totul altfel, existand si cazuri de numiri controversate, selectia fiind facuta in baza unor criterii politice. Adica, ori erau membri de partid, ori apropiate de persoane politice influente (ex: CE Oltenia, Nuclearelectrica, Portul Constanta). Intr-un alt caz, CFR SA, managerul privat, Dimitris Sophocleous, a demisionat acuzand „disperarea factorului politic de a pierde influenta asupra companiei si a finantarilor europene”.

• Reamintim ca Executivul a limitat, la sfarsitul lunii mai, salariile directorilor din companii de stat la un nivel reprezentand de sase ori salariul mediu brut in ramura respectiva. Componenta fixa lunara a  remuneratiei membrilor neexecutivi ai CA nu poate depasi media pe ultimele 12 luni a castigului salarial mediu brut lunar din ramura in care isi desfasoara activitatea regia sau societatea respectiva, medie  comunicata de INS. „Am vazut si eu companii de stat la care punem manageri privati. Nu stiu de ce suntem ministri si nu lucram la Nuclearelectrica, ca cel mai mic venit este de 484.000 lei pe an”, a spus  premierul Victor Ponta dand exemplu de salariu pregatit pentrun manager privat. Ponta a afirmat ca exista salarii la stat de 8.000 – 11.000 de euro, iar „cei mai amarati au 6.000 euro”.

Complexul Energetic Oltenia, cu o cifra de afaceri estimata pentru 2013 la 4,1 miliarde lei, a fost prima companie din domeniul energiei supusa prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice. A fost o numire controversata si, totodata, contestata de Fondul Proprietatea,in calitate de actionar minoritar. Pe 21 ianuarie 2013, Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia l-a numit pe directorul general interimar de atunci al companiei, Laurentiu Ciurel, fost vicepresedinte PSD Gorj, in functia de Director General, cu un mandat pentru patru ani. A fost o numire controversata, deoarece Comisia de Nominalizare si Remunerare formata nu l-a intervievat decat pe Ciurel, ingnorandu-i pe ceilalti care se aflau pe lista scurt. Ciurel se afla deja la conducerea companiei, fiind numit director general interimar in vara lui 2012. In plus, Consiliul de Supraveghere care l-a numit avea un mandat interimar limitat in mod explicit pana la desemnarea unui nou Consiliu de Supraveghere in baza prevederilor OUG 109/2011. Prin urmare, Consiliul nu era in pozitia de a-l desemna pe Ciurel pentru un mandat de patru ani. Desemnarea lui Ciurel a avut loc dupa depunerea unei liste scurte de candidati, romani si straini, de catre Kienbaum, compania independenta de executive search implicata in procesul de selectie. Lista il includea si pe Ciurel, insa nici Consiliul de Supraveghere, nici Comisia de Nominalizare si Remunerare nu i-au intervievat pe ceilalti candidati. Practic, au decis sa il desemneze direct pe Ciurel. Fondul Proprietatea considera aceasta numire ca fiind ilegala, motiv pentru care a contestat-o in instanta.

La Nuclearelectrica, companie cu cifra de afaceri de 1,58 miliarde lei in 2011, a avut loc o alta numire controversata: Daniela Lulache, celebra pentru remuneratia fabuloasa de care a beneficiat in 2009 in calitate de director general al Fondului Proprietatea. In 2009 a primit indemnizatii, bonusuri si compensatii de 1,86 milioane lei. Pe 25 aprilie 2013, au fost numiti cei sapte membri ai Consiliului de Administratie ai Nuclearelectrica. Printre ei si Daniela Lulache. Pe 14 mai, Consiliul de Administratie a desemnat-o pe Lulache director general la una dintre cele mai importante companii energetice din tara, chiar daca aceasta nu are nici studii si nici experienta in domeniu. In schimb, este foarte apropiata de persoane influente. Potrivit Evz, Daniela Lulache si sotul ei, Cristian, i-au cununat, in noiembrie 2005, la Viena, pe liberalul Cristian David si pe Vanda Vlasov, fiica controversatului avocat iesean Mihail Vlasov, presedintele Camerei de Comert a României. Dupa numai patru luni, în martie 2006, Daniela Lulache era numita directorul general al SC Fondul Proprietatea SA. Cristian David era ministru delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala, mai arata EVz. În decembrie 2009, dupa schimbarea guvernului Tariceanu, Lulache a fost data afara de la Fondul Proprietatea. A fost numita la BNR consilier al viceguvernatorului liberal, Bogdan Olteanu. Acum, Cristian David este din nou ministru, de data aceasta delegat pentru românii de pretutindeni, iar Lulache a fost numita la conducerea Nuclearelectrica. Despre Cristian Lulache, sotul Danielei Lulache, EVZ a dezvaluit, în 2008, ca a fost partener de afaceri cu generalii Victor Athanasie Stanculescu si Marius Opran. El este fiul generalului Lulache, fost sef al Directiei de mobilizare din Ministerul Apararii. Cristian Lulache a administrat societatea Superbis RTP SA, care producea obiecte de uz sanitar, si care era controlata de generalul STS Marius Opran. Fondul Proprietatea si-a manifestat si in cazul Nuclearelectrica nemultumirea. In primul rand pentru ca pe lista CA nu a fost inclus niciun candidat recomandat de Fondul Proprietatea, in calitate de actionar minoritar. Apoi, pentru ca „include cu preponderenta angajati ai statului si persoane apropiate spectrului politic”. Vezi aici componenta Consiliului de Administratie al Nuclearelectrica

Si numirile de la Transgaz, companie cu cifră de afaceri de 1,3 miliarde lei in 2012, s-au lasat cu acuzatii din partea Fondului Proprietatea. Componenta noului Consiliu de Administratie a fost decisa in sedinta AGA din 30 aprilie. Au fost alesi cinci membri, toti fiind propuneri din partea actionarului majoritar, fiind ignorati actionarii minoritari. Fondul Proprietatea s-a suparat si reclamat faptul ca au fost incalcate grav standardele de guvernanta corporativa la Transgaz. Adunarea Generala a Actionarilor de la Transgaz, care a avut loc in data de 30 aprilie 2013, a decis numirea in Consiliul de Administratie al companiei a patru noi membri recomandati de Ministerul Economiei, in calitate de actionar majoritar, pe langa actualul director general. Astfel, Consiliul de Administratie al Transgaz nu include in acest moment niciun candidat recomandat de vreunul dintre actionarii minoritari, inclusiv Fondul Proprietatea. A cincea persoana numita, Ioan Rusu, era deja membru CA si, in plus, era in acel moment si director general al Transgaz. Propunerea initiala pentru a cincea persoana era Claudiu Liviu Doros, director general adjunct SIF Moldova din 2009, si a fost inaintata de SIF Moldova. Fondul Proprietatea a cerut Consiliului de Administratie al Transgaz reconvocarea unei Adunari Generale a Actionarilor pentru desemnarea unui nou Consiliu de Administratie pe baza votului cumulativ. „Am formulat aceasta solicitare avand in vedere si faptul ca investitorii care au cumparat actiuni in timpul ofertei publice secundare nu au avut ocazia sa isi exprime votul in cadrul AGA din 30 aprilie”, arata Fondul Proprietatea pe 8 mai. In urma cu cateva zile, adica pe 4 iunie, Consiliul de Administratie l-a desemnat pe Petru Vaduva in functia de director general al Transgaz. Acesta a ocupat din 2009 pana in prezent functia de director general executiv al Tiriac Holding. Tot pe 4 iunie, unul din membrii CA alesi pentru mandat de patru ani, Mihaela Preda, si-a dat demisia. Locul sau este ocupat provizoriu de Bogdan George Iliescu. Mihaela Preda lucreaza la Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI). Acesta ar putea fi si motivul pentru care si-a dat demisia. Potrivit legislatiei europene (Directiva 73/2009) si cea romaneasca (Legea 123/2011), o persoana nu poate ocupa o functie intr-un organism care exercita controlul asupra unui producator de gaze (OPSPI controleaza Romgaz) in acelasi timp cu o functie in cadrul unui operator de transport (Transgaz). Vezi aici componenta Consiliului de Administratie al Transgaz.

La Romgaz, companie cu cifra de afaceri 3,8 miliarde lei in 2012, lucrurile par mai complicate. Pe 29 aprilie, AGA a numit cei cinci membri ai Consiliului de Administratie dintr-o lista de cinci inaintata de OPSPI. Pe lista de propuneri se afla si actualul director general, Corin Cindrea, actual director general al Romgaz, si una dintre persoanele urmarite penal pentru complot si subminarea economiei nationale, in afacerea InterAgro. Despre acesta circula informatia ca va fi chiar viitorul director general cu mandat pe 4 ani. In mod surprinzator, acesta nu a fost numit. Chiar in ciuda faptului ca este var cu Ioan Cindrea, presedintele PSD Sibiu si presedintele Consiliului Judetean Sibiu. Nu a fost luata in seama nici propunerea Fondului Proprietatea: Adrian Cighi, membru al echipei care administreaza investitiile Franklin Templeton in Romania. In schimb, a fost numita Eufemia Musat, functionar in OPSPI. Potrivit surselor HotNews, modul in care a fost constituit noul CA a starnit nemultumirea a cel putin doua parti: Corin Cindrea si Fondul Proprietatea. Pana la urma a fost luata decizia convocarii pe 31 mai a unei noi AGA prin care sa se decida cresterea numarului de membri de la 5 la 7. Cele doua locuri ar fi urmat sa fie ocupate de Corin Cindrea si de reprezentantul FP. AGA de pe 31 mai a fost amanata pe 4 iunie. Contrar asteptarilor, propunerea a fost respinsa. O alta chestiune discutabila este numirea lui Virgil Metea in functia de membru CA. In conditiile in care detine functia de director general la E.ON Moldova Distributie, se pune problema conflictului de interese. Romgaz este producator de gaze, iar E.ON distribuitor. Deocamdata nu este clar daca va ramane si la E.ON si in CA la Romgaz. Virgil Metea a fost propus chiar sa ocupe functia de director general al Romgaz. Potrivit surselor HotNews, se afla inca in negocieri pentru calitatea sa la Romgaz. La fel ca in cazul Nuclearelectrica, Fondul Proprietatea spune ca lista CA cuprinde persoane apropiate de zona politica. Fondul Proprietatea mai considera ca listarile la bursa ale celor doua companii ar putea fi puse in pericol de aceste numiri controversate. „Aceasta desi au fost desemnate firme de recrutare pentru a conduce procesul de selectie, iar scopul evident stabilit prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 109/2011 este de a numi membri ai Consiliilor cu experienta profesionala si de conducere adecvate pentru asemenea pozitii. Credem cu tarie ca aceste schimbari pot pune in pericol succesul ofertelor publice initiale ale Nuclearelectrica si Romgaz, programate pentru acest an si pot afecta semnificativ interesul potentialilor investitori pentru aceste plasamente. De asemenea, acestea vor afecta credibilitatea intregului program de numire de manageri profesionisti in companiile de stat”, precizeaza Fondul. La Romgaz, mizele sunt foarte mari avand in vedere ca este una dintre cele mai profitabile companii din tara. In 2012 a inregistrat un profit net de 1,2 miliarde de lei, in crestere cu 20% fata de 2011. Vezi aici componenta Consiliului de Administratie al Romgaz.

Transelectrica, companie cu cifra de afaceri de 2,7 miliarde lei in 2012, are incepand cu 30 mai, dupa nenumarate provizorate si schimbari, un Consiliu de Supraveghere format din sapte membri, numiti in baza OUG 109/2011. Cele sapte persoane au fost selectate dintr-o lista de 20 de candidati propusi de Ministerul Finantelor, actionarul majoritar al Transelectrica. Pe lista nu s-a mai regasit Dumitru Pirvulescu, fost secretar general adjunct in Ministerul Economiei si inculpat intr-un dosar de abuz în serviciu contra intereselor publice. Acesta a fost revocat atunci din functia de membru si presedinte CA. In schimb, a fost pastrat Ovidiu Artopolescu, acesta fiind ales, de altfel, pe 3 iunie, presedinte al Consiliului. Numele lui Artopolescu a fost legat de un scandal mai vechi, un caz in care o firma a fostului ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu, a fost acuzata de deturnare de fonduri europene si furtul unui sof-ISIS.Net. Ovidiu Artopolescu a lucrat mai multi ani la Microsoft Romania, iar in perioada 2004-2007 a fost director general al acestei companii. Povestea pe larg aici. Artopolescu vine din zona liberala, fiind vicepresedinte al Comisiei pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatii din PNL. Vezi aici componenta Consiliului de Supraveghere din Transelectrica

• Ministerul Economiei sustine, in urma unei solicitari a HotNews.ro, ca a cheltuit, pana in prezent, pentru procesul de selectie a managementului profesionist la companiile energetice doar 30.676 lei. Insa, sumele  vor fi, cu siguranta,  mai mari pana la finalul procesului.  Potrivit contractului tip subsecvent, plata se face treptat: 5% dupa aprobarea de catre OPSPI a raportului initial, 5% dupa aprobarea lisptei scurte a  candidatilor, 40% dupa data numirii candidatului si 50% dupa aprobarea raportului final. Valoarea maxima estimata totala a Acordului-cadru multianual era de 22.100.000 lei, inclusiv TVA, si este compusa  din suma totala aferenta achizitiei acestor tipuri de servicii.
• Practic, statul cheltuie bani cu firmele de recrutare pe numiri care oricum ar fi fost facute in baza algoritmului politic. Acest algoritm a ajutat la impartirea companiilor intre partidele aflate la putere. Astfel, au ajuns manageri „profesionisti” din zona PNL la companii impartite liberalilor, iar manegeri „profesionisti” din zona PSD la companii impartite social-democratilor.
• In decembrie 2012, Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, institutie aflata in subordinea Ministerului Economiei, a incheiat un  acord-cadru cu cinci asocieri de firme specializate in recrutare si plasare de personal: PricewaterhouseCoopers Tax Advisors & Accountants, D&B David si Baias si George Butunoiu Group, asocierea  Boyden Global Executive Search si Choice Management&Consulting, asocierea Fast Forward Solutions si The Searchers Advisory Group, asocierea Quest Advisors si Transearch International, precum si cu  firma Grafton Recruitment. In cazul Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, CE Hunedoara, Transelectrica, firmele care se ocupa de recrutare sunt Quest Advisors si Transearch International.

Managementul privat pus la Posta Romana, companie cu cifra de afaceri de 1,26 miliarde lei in 2011, a atras atentia prin salariul generos al directorului general, Ion Smeeianu. Premierul Victor Ponta s-a aratat deranjat la inceputul lunii martie de faptul ca Ion Smeeianu are o remuneratie lunara intre 6.000 de euro si 11.000 de euro. Atunci, intr-o sedinta de Guvern, Ponta a spus ca ar trebui adoptat in Romania modelul polonez conform caruia salariul unui manager de la o companie de stat sa fie de maxim 6 ori mai mare fata de media din ramura pe care o reprezinta.Selectia noilor membri din Consiliul de Administratie a inceput in decembrie 2012, proces gestionat de o firma cu un singur angajat si pierderi nete de peste 85.000 de lei in 2010, conform singurelor informatii de la Ministerul de Finante. Ion Smeeianu, membru al Consiliului Judetean PSD din Braila, a fost selectat ca membru in Consiliul de Administratie, iar in prima sedinta a Consiliului a fost numit director general, conform datelor remise HotNews.ro de conducerea Postei. Smeeianu a fost numit manager privat dupa un interimat de cateva luni. Ion Smeeianu a preluat conducerea Postei Romane in prima parte a lunii mai 2012, la putin timp dupa instalarea primului Cabinet Ponta, fiind numit presedinte al Consiliului de Administratie si director general, in locul lui Daniel Neagoe. In luna ianuarie a acestui an, el a fost inlocuit de la conducerea Consiliului de Administratie de Adrian Volintiru, actualul presedinte al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Greg Konieczny, Manager de Fond al Fondului Proprietatea, care detine 25% din actiunile Postei Romane, a declarat pentru HotNews.ro ca procesul de selectie a noului Consiliu de Administratie al acestei companii a fost satisfacator, conform procedurilor descrise in OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa, dar ca ar fi trebuit ca un proces similar sa aiba loc si pentru numirea directorului general. „In schimb, Consiliul l-a desemnat in functia de Director General pe dl. Ion Smeeianu, fostul Director General interimar si membru al noului Consiliu, fara a realiza un proces de selectie separat si competitiv pentru aceasta pozitie”, a spus Konieczny. Mai multe detalii despre managementul de la Posta Romana aici.

La CFR SA, companie cu cifra de afaceri de 1,14 miliarde lei in 2011, functia de director general a fost preluata, initial, in luna ianuarie de Dimitris Sophocleous, in urma unui proces de recrutare de manageri profesionisti. Administratorii erau, alaturi de Sophocleous, Lucian Isar (presedinte), Enache Jiru, Danut-Leonard Sandu si Florian Raimund Kubinschi. La jumatatea lunii aprilie, a izbucnit scandalul. Ministerul Transporturilor a respins planul de administrare propus de Consiliul de Administratie al CFR SA, ceea ce duce la incetarea mandatului administratorilor, care acuza factorul politic ca este „disperat” sa nu piarda controlul unei companii de stat si a finantarilor europene. Dimitris Sophocleous a demisionat, ca urmare a respingerii planului. Conducerea privata a companiei arata, atunci, ca dupa trei luni de la preluarea mandatului a obtinut deja rezultate pentru companie fiind date ca exemplu reducerea arieratelor fata de bugetul de stat de la 620 milioane lei in decembrie 2012 la 540 milioane lei in martie 2013, plata la zi a contributiilor pentru angajati, dupa o lunga perioada de intarzieri, si sume in plus de 1,3 milioane lei anual dupa renegocierea chiriilor. Dupa demisia conducerii, Lucian Isar a afirmat intr-un interviu acordat ziarului Adevarul ca in cele trei luni au tot felul de presiuni din zona Ministerului Transporturilor. Imediat dupa respingerea planului de administrare si dupa demisia conducerii, Adunarea Generala a Actionarilor CFR a numit un nou consiliu de administratie, din care fac parte George Micu, Sorin Mindrutescu (CEO Oracle Romania), Peter Weiss (fost sef la Bancpost si RBS Romania) si George Micu (fost director general al CFR Marfa), alaturi de Florian Raimund Kubinschi si Enache Jiru, administratori si in fostul CA. George Micu a fost numit director general. Imediat cum a ajuns in functia de director general, Micu a reluat procedurile de achizitie publica a unor servicii de consultanta si asistenta tehnica, in valoare totala de 120,85 milioane lei, blocate de fostul director Dimitris Sophocleous.

La CFR Marfa, companie aflata in plin proces de privatizare si cu o cifra de afaceri de 1,1 miliarde lei in 2011, managementul privat a fost numit in luna februarie. Director general este Alexandru-Dragos Draghici, fost director general adjunct la Gazprom Romania, iar presedintele Consiliului de Administratie este Mustafa Aysun, cu experienta de 15 ani în sectorul bancar românesc. In afara lui Aysun, restul administratorilor numiti la vremea respectiva sunt Alexandru Dragos Draghici (jurist), cu experienta managementul unor companii nationale si multinationale, Liviu Radu (inginer), Bogdan Constantinescu (economist), Dan Constantinescu (inginer), Ionut Georgescu (jurist) si Dan Belcea (economist), potrivit datelor anuntate de reprezentantii Ministerului Transporturilor. Draghici este si directorul general al companiei. La nici doua luni de la numire, Mustafa Aysun si-a dat demisia. Functia de presedinte CA a fost preluata de Liviu Radu. Salariul managerului privat a starnit discutii dupa ce ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a spus ca i se pare corect ca acesta sa castige 9.000 euro lunar, in conditiile in care ar fi reusit sa incheie contracte de 90 milioane de lei in trei luni. Vezi aici

Tarom a fost prima companie de stat pentru care se alesese un management privat. Tarom a avut o cifra de afaceri de 946 milioane lei in 2011. Membrii Consiliului de Administratie au fost desemnati in octombrie 2012, acestia fiind Dumitru Prunariu, Dan Pascariu, Valentin Macec, Lucian Isar, Ciprian Ladunca si Marius Ghenea si Heinrich Vystupil. Initial, membrii CA l-au numit in functia de director general al companiei pe Heinrich Vystupil, de origine austriaca si cu experienta indelungata in domeniul aviatiei. Insa, in mod surpinzator, acesta a refuzat functia de director general executiv al Tarom si a renuntat si la functia de membru CA. Motivul a fost ca nu s-au inteles asupra contractului. La inceputul lui noiemmbrie, Consiliul de Administratie al Tarom l-a numit in functia de director general pe Christian Edouard Heinzmann, fost presedinte al Luxair, compania nationala de transport aerian a Luxemburgului. Heinzmann este cetatean belgian cu o experienta de peste 25 de ani in industria aviatica. Totodata, Consiliul de Administratie al Tarom l-a numit pe Michael Moriaty in pozitia de director general adjunct, cu functia de chief financial officer. Moriaty este cetatean britanic si are o experienta de peste 33 de ani in managementul financiar din industria aviatica.

La Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, companie cu cifra de afaceri de peste 200 milioane lei anual, a fost numit, in luna februarie, in functia de director general Lucian Băluţ, fost sef al filialei municipale PSD Constanţa. Lucian Băluţ este profesor universitar doctor la Universitatea Maritimă Constanţa. Consiliul de Administratie fusese numit in octombrie 2012 si are in componenta membri si apropiati PSD Constanta, potrivit ziarului Adevarul. In octombrie anul trecut, Radu Mazare si-a exprimat public dorinta de preluare a controlului asupra Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta, sustinand ca Executivul ar fi de acord cu acest plan. „Este o vointa politica a USL si un acord discutat intre mine si premier”, spunea Mazare pe 10 octombrie 2012. Dupa doua saptamani, un proiect de lege initiat de mai multi parlamentari apropiati lui Radu Mazare confirma intentia liderului PSD Constanta de a prelua controlul asupra uneia dintre companiile strategice. Proiectul depus la Parlament prevede transmiterea fara plata a 55% din actiunile Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta S.A. (CNAPM) catre cinci unitati administrativ-teritoriale locale, partea leului urmand a fi luata de Consiliul Local Constanta.