Ucraina reia ideea de a adânci şi mai mult Canalul Bâstroe pentru a extinde rutele de export pentru cereale
Ucraina doreşte să înceapă lucrările pentru a face şi mai adânc canalul său de navigaţie pe Dunăre încă din acest an, pentru a-şi extinde rutele alternative pentru exportul de cereale şi intenţionează să poarte discuţii cu oficialii Uniunii Europene pe această temă în viitorul apropiat, a declarat marţi ministrul adjunct pentru renovare şi infrastructură, Iuri Vaskov, citat de Reuters.
Ucraina, care a fost invadată de Rusia anul trecut, a mărit deja adâncimea canalului Bâstroe de la 3,9 metri la 6,5 metri, cu scopul de a creşte exporturile de alimente din porturile sale fluviale.
Ministrul ucrainean Iuri Vaskov a declarat marţi, la o conferinţă pe tema cerealelor, că noua adâncime a canalului Bâstroe a permis navelor să se oprească în porturile ucrainene de pe Dunăre, dar aceasta nu este încă suficientă pentru navele încărcate, care trebuie să folosească canalul Sulina din România, care este mai adânc, relatează agenția Reuters, citată de News.ro.
El a declarat că Ucraina ar dori să extindă adâncimea Bâstroe la 7,2 metri, similar cu canalul românesc, şi intenţionează să poarte discuţii cu oficialii Uniunii Europene pe această temă în viitorul apropiat.
Demersul pentru rute alternative de export a căpătat un caracter de urgenţă în timpul războiului, după ce Rusia a blocat ruta tradiţională de export a Ucrainei prin Marea Neagră şi doar un volum limitat de mărfuri este expediat în cadrul unui acord mediat de Turcia şi de Naţiunile Unite.
România şi-a manifestat îngrijorarea cu privire la faptul că orice lucrare la calea navigabilă ce traversează zona comună a Deltei Dunării ar putea ameninţa viaţa sălbatică din situl Patrimoniului Mondial UNESCO şi ar putea încălca tratatele internaţionale de protecţie a mediului, aminteşte agenția Reuters.
Ucraina a transportat cereale pe Canalul Bâstroe încercând să dezvolte rute alternative pentru exporturile sale. Un sfert din exporturile agricole ale Ucrainei trec în prezent prin porturile sale dunărene, în timp ce jumătate ies prin porturile din Marea Neagră, iar un alt sfert traversează frontiera terestră vestică a Ucrainei.
Scandalul Bâstroe: ce arată măsurătorile făcute până acum
Datele Ministerului Transporturilor de la București, după măsurătorile făcute pe partea românească, arată că dragările pe canalul Bâstroe au fost făcute punctual pentru întreținere, au declarat luna aceasta, pentru HotNews.ro, surse oficiale.
Acestea s-au efectuat pe brațul Chilia, la intrarea din Chilia în Bâstroe unde nivelul este de 6,80-7 metri, iar pescajul marin de 6 metri, ceea ce înseamnă că doar nave mici pot să intre.
Potrivit surselor citate, lucrările au vizat îndepărtarea aluviunilor acumulate în ultimii ani, ajungându-se la adâncimile care erau consemnate ca referință în urmă cu aproape 20 de ani, la momentul diferendului dintre România și Ucraina.
Datele măsurătorilor au fost transmise de Ministerul Transporturilor către Apele Române din coordonarea Ministerului Mediului, care trebuie să vină cu o interpretare dacă a fost sau nu un impact de mediu al lucrărilor, au precizat sursele citate.
Potrivit datelor Ministerului Transporturilor, Ucraina a mai efectuat dragări de întreținere pe brațul Solomonov, care e doar pe teritoriul ucrainean, respectiv în fața portului Izmail și la ieșirea din Bâstroe în mare, tot pe teritoriul ucrainean.
Potrivit surselor HotNews.ro, Transporturile s-au raportat la măsurătorile din 2004, datele fiind aceleași ca acum. Astfel, după măsurători, concluzia a fost că la intrarea din Chilia în Bâstroe au fost îndepărtate doar aluviunile acumulate în ultimii ani, având în vedere că s-a ajuns la adâncimea din 2004-2005, ceea ce corespundea primei faze a proiectului ucrainean de navigație pe Dunăre. A doua fază care presupunea adâncirea nu s-a mai realizat.
La data de 11 mai 2004, autoritățile ucrainene au inițiat mai multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos, potrivit MAE. Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe brațul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecție a gurii brațului Bâstroe și lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe brațul Chilia, care formează frontiera dintre România și Ucraina. Deși, conform planificării inițiale, proiectul ucrainean urma să fie realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creșterea adâncimilor de navigație obținute în urma dragajelor din prima fază și prelungirea digului de protecție de la gura de vărsare a brațului Bâstroe în Marea Neagră.
De menționat că, la momentul declanșării în februarie a acestui an a scandalului, Dmitro Barinov, adjunct CEO al Autorității Porturilor Maritime din Ucraina, preciza pentru HotNews.ro că lucrările de dragare sunt doar pentru întreținere.
Scandalul Bâstroe: ce știa Grindeanu și ce a spus
Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce Sorin Grindeanu, vicepremier și ministru al Transporturilor, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”.
Mediatizarea cazului a stârnit reacții în cascadă ale autorităților de la București, care însă au fost mai rezervate, cerând explicații autorităților ucrainene despre lucrările pe care le fac.
După ce Ambasada Ucrainei a anunțat că se fac doar lucrări de întreținere la canal, confuzia publică a fost și mai mare odată cu declarațiile ministrului Infrastructurii din Ucraina care a vorbit despre adâncirea canalului Bâstroe de la 3,9 metri la 6,5 metri.
Pe val s-a urcat și Marcel Ciolacu care a adus aminte de cât a ajutat România Ucraina, însă „poporul român însă nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării”.
Au început brusc să facă lucrări de dragare ucrainenii? Din declarațiile președintelui Klaus Iohannis acestea începuseră cu cinci luni în urmă, în octombrie 2022, iar Ministerul Transporturilor știa de ele.
„Că se fac lucrări, ştim, știe și Ministerul Transporturilor cam din octombrie. Deci nu e nicio noutate. Ei ne-au anunțat oficial că vor să facă lucrări de dragare, de întreținere și că vor să folosească canalul Bîstroe pentru a-și exporta marfă și noi le-am dat un acord provizoriu până când lucrările se clarifică și această chestiune a fost comunicată și Comisiei Europene. Deci nu-i absolut nimic nou aici. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul unu pentru ei”, a declarat Iohannis pe 22 februarie.
Unde se draghează de fapt? Nicio autoritate a statului nu a ieșit să explice despre ce este vorba de fapt, lăsând loc confuziei publice și speculei electorale.
În fapt, nu au loc lucrări de adâncire pe întreaga lungime a canalului Bâstroe din simplul motiv că nu este nevoie. Adâncimea naturală a canalelor Dunării este de 12-14 metri, potrivit unui raport al OSCE. Lucrările au loc la capete, la confluența cu brațul Chilia și ieșirea în mare. La acest din urmă capăt, pe o lungime de 3 kilometri au fost lucrările care au stârnit și în trecut protestul părții române din cauza problemelor de mediu pe care acestea le provocau.
INTERVIURILE HotNews.ro