Sari direct la conținut

Ceapa, pe langa faptul ca te poate face sa plangi, trebuie si ea dezbracata

HotNews.ro

Eugen Nutescu, cunoscut de melomani ca Oigan, chitarist al trupei Kumm, a vorbit pentru HotNews.ro despre albumul solo pe care il va lansa vineri, 6 martie, la The Silver Church. Artistul a explicat alegerea titlului Sex with Onions prin faptul ca “Sexul este un mod de a interactiona “destul de” intensiv, care presupune, in cazul mai fericit, toata atentia celor implicati”. In acelasi timp, ceapa (onion) „trebuie si ea dezbracata, strat cu strat, in cautarea unui miez. Pe care il gasesti, sau nu.”

Cosmin Navadaru: De ce un album solo, separat de Kumm?

Eugen Nutescu: Ca s-o spun de la inceput: nu am de gand sa incep o cariera solo. Povestea e asa: am scris intotdeauna piese, in paralel cu activitatea mea in Kumm. La un moment dat, producatorul Mihai Antonescu de la Roadrunner Music a primit un CD demo. I-a placut si m-a intrebat daca nu vreau sa scot un album. Am acceptat si peste cateva saptamani intram in studio.

Toata vara trecuta – intre concertele Kumm – am lucrat la el… candva in septembrie, Sex with Onions zbura catre sudioul de masterizare (Mastervargas) din New York. Prin februarie, dupa ce s-a multiplicat si imbracat in coperta, i s-a facut dor de casa si s-a intors. Si nu sunt separat de Kumm: doi dintre colegii mei sunt invitati pe album.

C.N.: Ce aduce diferit albumul acesta fata de tot ceea ce inseamna Kumm?

E.N.: In Kumm sunt aproape 100% compozitii de grup. Piesele de pe albumul meu solo s-ar putea numi “de sertar”, foarte putini prieteni apropiati le ascultasera pina acum.

Am pornit cu niste inregistrari demo destul de primitive care au folosit ca schite. Apoi, impreuna cu inginerul de sunet Gigi Catrina de la Next Dog Studio, ne-am jucat cu piesele ca doua fetite cu papusile lor: le-am dezbracat si imbracat la loc pina le-am gasit tinuta cea mai potrivita. Cred ca e o muzica mai introvertita decat cea a Kumm-ului.

C.N.: De ce ai ales titlul Sex with Onions pentru album, sau de ce acest titlu pentru piesa omonima?

E.N.: Faptul ca titlul albumului este “furat” de la unul din cantecele care il alcatuiesc este o practica destul de comuna. De ce l-am ales ca titlu al piesei e mai greu de spus. Ar trebui mai degraba un interviu cu subconstientul meu, care acum doarme in timp ce eu raspund, destul de constient, la intrebari :).

Dar sa nu ma eschivez total. Sexul este un mod de a interactiona “destul de” intensiv, care presupune, in cazul mai fericit, toata atentia celor implicati. Ceapa, pe langa faptul ca te poate face sa plangi, trebuie si ea dezbracata, strat cu strat, in cautarea unui miez. Pe care il gasesti, sau nu.

Si am vrut sa ajung in momentul acela Confuzz (album Kumm 2002) in care lucrurile nu sunt doar albe sau negre, bune sau rele… aparenta si esenta, suprafata si miezul sunt notiuni relative si se schimba cel tarziu de la o zi la alta. Si cu cat sapi mai adanc ajungi mai aproape de locul din care ai pornit. V-am lamurit? Ca pe mine nu.

C.N. Care este piesa ta preferata de la Kumm? Darde pe albumul solo?

E.N.: Mi-e greu sa fac clasamente. Vezi intrebarea anterioara – maine poate as spune alte piese. Dar totusi recunosc ca sunt cantece de care sunt mai atasat, ce-i drept nu una singura.

Playlistul meu favorit Kumm ar cuprinde – Red Coffee, Different Parties, One For Each Day, Angels & Clowns, Curse, Blue Screens & X-Rays, The Mirror & the Window. Si bineinteles cele mai noi piese, dintre care unele inca nici nu au titluri – dar vor aparea pe urmatorul album Kumm in toamna.

De pe albumul solo am o relatie mai speciala cu piesa care da titlul albumului.

Kumm – Blue Screens & X-Rays

C.N.: De-a lungul vremii, alaturi de tine au fost mai multe voci in cadrul trupei Kumm: Cilu, Byron, Catalin. Cu toate astea, fanii nu par afectati de asemenea schimbari. Care crezi ca este secretul?

E.N.: Kumm a fost intotdeauna o echipa puternica, nu se pliaza tiparului de vocalist + trupa de acompaniament. Ne-am concentrat asupra soundului, nu e mult loc pentru braverii individuale, daca nu isi au locul in contextul muzical. Si suntem convinsi ca ceea ce le-a placut oamenilor la noi nu s-a pierdut, chiar daca am trecut prin destule schimbari de componenta si stilistice.

C.N. Care e cel mai frumos moment trait alaturi de colegii de la Kumm? Poate concertul de 10 ani, de la Opera?

E.N.: Concertul de 10 ani a fost intr-adevar – sunt emo – emotionant, a fost genial sa auzi trupe cantandu-ti piesele in stilul lor… si sa fii din nou pe scena alaturi de fosti membri. Si asta intr-o sala eleganta si sold-out.

Pe de alta parte, desi sunt fericit la fiecare concert in care reusim sa ne unim energiile cu publicul, trebuie sa recunosc ca placerea cea mai intensa si profunda o simt la sala de repetitie, in clipele cand ne reuseste o piesa noua care ne place tuturor. Asta imi da “kick-ul” cel mai tare.

C.N.: Ce trupe, ce genuri muzicale crezi ca au influentat stilul Kumm si, mai nou, stilul Oigan?

E.N.: Cred ca ne/ma influenteaza tot ce auzim, de la trupe si artisti pina la masini si discutii. Suntem foarte atenti la ce se intampla in lume ca muzica, dar fara a vrea sa fim la moda cu orice pret.

Pe langa faptul ca reascult periodic cateva din ce consider eu capodopere in micuta istorie pop de 50 de ani (primul album Velvet Underground, Dylan, Beatles, Pink Floyd, sarim in 80: The Cure, Talking Heads, Peter Gabriel, apoi Sonic Youth, Massive Attack si unul din favoritii mei: Beck). Asta ca sa fiu mainstream.

Din chestiile mai noi sunt mare fan al canadienilor (vezi Metric, Arcade Fire etc.) si al mai noului val din New York – TV on the Radio, MgMt. Ma opresc aici ca sa nu taiem prea multi copaci virtuali. 🙂

C.N.: La ce sa se astepte fanii care vor veni la concertul de lansare? (In afara de o atentie deosebita a celor de la Silver Church fata de vestimentatia melomanilor?) 🙂

E.N.: Ma simt foarte bine – muzical si nu numai – cu oamenii care au acceptat sa cante live in acest proiect. In afara de Forrest (ZOB), care canta si pe album, acestia sunt Alexei Turcan (Discoballs, ex- Travka) si Felix Andrei (Timpuri Noi, L’Orchestre de Roche, Rain District). Am recreat discul alaturi de ei, iar pentru cei cativa care au apucat sa-l asculte inainte de lansare vor fi mari surprize.

Invitatii de pe album se vor urca si pe scena la lansare, pentru cine nu-i stie, las sa fie surpriza. Singurul om care se aude pe album si nu va fi din pacate prezent este Tavi Scurtu (tobe – BAU, iordache).

Cand am citit regulile de vestimentatie m-a tentat sa vin eu imbracat necorespunzator – dar as risca sa-mi ratez propria lansare!

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro