Vienna Boys' Choir a cantat in limba romana la Sala Palatului

De Sf. Nicolae, bucurestenii prezenti la Sala Palatului au luat lectii de limba romana de la austrieci, in cadrul spectacolului „Craciun vienez”. Un cor de 24 de copii a interpretat, sambata seara, piese din Israel, Pakistan, cantece clasice compuse de Mozart si Karl Orff, dar si cantece de Craciun, printre care si colindul Flori de mar, rostit intr-o romana impecabila.

In anul 1498, imparatul Maximilian I si-a dorit un cor vocal care sa acompanieze slujbele in biserica. Acel cor s-a numit Vienna Boys’ Choir si avea sa cunoasca un succes impresionant in cei 510 ani de activitate, ajungand sa fie divizat, in prezent, in patru coruri diferite de cate 20-25 de membri fiecare, cu peste 300 de concerte pe an.

Sambata seara, unul dintre aceste coruri a incantat Sala Palatului. 24 de copii, acompaniati si coordonati de un pianist, au prezentat piese clasice si colinde, cu ocazia spectacolului „Craciun vienez”. Concertul a inceput la 19:15, cu o precizie cum numai la germani si austrieci se poate intalni. La fel si in cazul pauzei, care a durat exact cat fusese anuntat: 20 de minute.

Pe scena, alaturi de pustii austrieci – blonzi si cu ochi albastri, desigur – s-au aflat si doi copii de origine asiatica. „Dupa ce ca sunt asiatici, canta si opera, si o canta si-n germana”, remarca o tanara din public.

De altfel, repertoriul a constituit o combinatie de cantece din mai multe limbi. De la clasicii Mozart si Carl Orff, s-a ajuns la Dunarea albastra a lui Johann Strauss si la Polka. Muzica populara austriaca s-a impletit apoi cu piese din alte regiuni ale lumii, precum Israel sau Pakistan. Atmosfera s-a mai animat cand sase dintre baietii de pe scena au coborat si s-au plimbat printre spectatori, indemnandu-i sa aplaude. A doua jumatate a concertului a fost dominata de cantecele de Craciun, germane si engleze, pentru ca bis-ul sa consemneze doua piese care au trezit la viata un public poate prea rezervat.

„Acum o sa va cantam o colinda… aaa… numele Flori de mar”, s-a balbait la bis unul dintre tinerii pusi sa prezinte programul. Sala s-a ridicat in picioare, entuziasmata de aceasta surpriza, dar si datorita cuvintelor pronuntate intr-o romana impecabila, incat nu stiai daca a vorbit un roman sau un austriac.

Stille Nacht, varianta in limba germana a piesei Silent Night, a incheiat seara si a consemnat o ora si jumatate de cantat.

Atitudinea usor rezervata a spectatorilor a fost remarcata chiar de catre persoane prezente la eveniment. „Suntem un public de doi bani. Nu aplauda nimeni. A fost nevoie sa intre baietii in public ca sa ne arate cum se face. Parca noi aveam spirit latin, nu austriecii”, s-a plans Raluca.

Pentru Alexandra, prezenta la spectacol a insemnat un vis implinit. „Minunat concert. Pentru mine s-a aplicat The Secret. Stii tu, cartea aia despre cum ne facem singuri viitorul, doar creindu-ne in minte imagini cu succesele noastre. Ceva in genul asta am patit eu. Am vazut afisul cu Vienna Boys’ Choir si mi-am zis: <>. Dup-aia nu m-am mai gandit la spectacolul asta, caci n-avea bani oricum. In seara asta venisem in centru doar asa… sa vad cum se aprind beculetele. M-am intalnit, intamplator, cu un prieten care mi-a oferit un bilet la concert si uite asa am ajuns eu la Sala Palatului.”