Miza de peste 11 miliarde euro pentru alesii locali

Cea mai mare parte a fondurilor europene post-aderare alocate Romaniei pe sapte ani se indreapta catre proiecte care trebuie realizate de autoritatile locale. Cei care isi incep, sau re-incep acum mandatele, intra direct in „painea” atragerii si cheltuirii banilor. Importanta „alesilor” este maxima atat la stadiul de idee a unui proiect, cat si pentru a asigura derularea acestuia si finalizarea in bune conditii, adica faimoasa „absorbtie” a fondurilor.

„Problema principala este ca liderii au mandate prea scurte pentru a avea o viziune pe termen lung”, a spus, recent, presedintele unei organizatii europene din domeniul protectiei mediului. Nu suna familiar?

Cand vine vorba de finalizarea unor proiecte de interes public, la nivelul administratiei locale, mai ales daca includ fonduri europene, viziunea pe termen lung este absolut necesara. Altfel, stim deja cine va trebui sa plateasca: bugetul public, adica exact alegatorii.

Alesii locali au o carte esentiala de jucat. Programele prin care se deruleaza fondurile europene post-aderare sunt in plin „avant” de lansare. Multe linii de finantare au fost deja deschise si asteapta proiecte. Unele sunt in plin proces de selectie. O parte nu au fost inca lansate. Altfel spus, este o perioada decisiva pentru acordarea finantarilor.

Multi bani de cheltuit…sau de pierdut!

Toti cei care incep acum mandatele trebuie sa continue proiectele deja incepute si sa vina cu idei noi. Si bine argumentate. In caz contrar, este simplu: se pierd banii. Aceasta inseamna ca: fie nu se deconteaza cheltuielile deja facute, fie, mai grav, se acorda finantarea dar banii se cer inapoi in cazul descoperirii unor fraude.

Nu putine cazuri de acest gen au aparut pe parcursul derularii fondurilor de pre-aderare. Cele mai multe nereguli au fost in randul intreprinzatorilor. Ca valoare, insa, cele mai importante proiecte cu nereguli apartin consiliilor judetene. Pentru exemplificare: 1,2 milioane euro cerute inapoi de Comisia Europeana la Constanta, proiect de 3,5 milioane euro reziliat la Braila, o finantare de 2,9 milioane euro reziliata, in Alba.

In fine, sa nu uitam de cele 14 proiecte de infrastructura rurala, de 11,6 milioane euro, reziliate in cadrul programului SAPARD.

Bilantul fondurilor alocate

Pana in 2013, autoritatile publice locale au acces la mai multe programe (prin componentele acestora) finantate de Uniunea Europeana, care insumeaza 11,5 miliarde euro.

• Un program care se adreseaza 100% autoritatilor publice: cel de „dezvoltare a capacitatii administrative” – 200 milioane euro
• Un program 99% adresat adutoritatilor publice: cel de mediu – 5,6 miliarde euro.
• Programul Operational Regional: doua componente sunt pentru infrastructura regionala, una pentru poli urbani de crestere, iar cea pentru turism – partial adresata autoritatilor locale (valorificarea patrimoniului cultural). In total, circa 3,5 miliarde euro.
• Programul National de Dezvoltare Rurala: Primariile au acces la: investitii pentru modernizarea infrastructurii agricole si silvice, Investitii pentru renovarea satelor. Adica, la circa 2 miliarde euro.
• Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice: anumite componente ale finantarilor pentru IT, plus alte linii de finantare pentru cercetare-dezvoltare si pentru proiecte energetice (Minim 200 milioane euro)

Rolul alesilor locali

Provocarile tin atat de initiativa necesara pentru intocmirea unui proiect, cat si de abilitatea de a-l duce la bun sfarsit. Aceasta inseamna ca primarii si presedintii de Consilii Judetene trebuie sa vrea, apoi sa aiba idei, apoi sa asigure resursele umane si financiare, apoi sa gestioneze in mod corect procesul de licitatii publice. In final, trebuie sa trimita facturile „ca la carte” pentru decontarea banilor.

Cum sunt alesii tai?