A fi sau a nu fi "junk". Ne va retrograda vineri S&P ratingul de țară? Cum am ajuns până aici

De câteva zile mulți economiști se gândesc la un lucru. Vineri urmează să aflăm dacă România va fi retrogradată la categoria „junk”, nerecomandată investitorilor, de către agenția de rating S&P. Ultima dată a durat aproape 6 ani ca să ieșim din această categorie. Mulți economiști cred că autoritățile au dat unele mesaje clare către agenție în privința unui factor menționat în mai toate rapoartele: creșterea de pensii cu 40% din septembrie. Posibil să-i fi anunțat că nu va fi operată o astfel de majorare, ci una mai mică, dacă ne uităm și la mesajele premierului și ministrului Finanțelor în ultima perioadă. Acum rămâne de văzut decizia pe care o va lua S&P.

Reamintim că de o posibilă decizie negativă a agențiilor de rating s-au speriat și cei de la PSD după ce li s-a atras atenția, la scurt timp după ce au adoptat OUG 114 (a „lăcomiei”), și au luat imediat măsuri de ajustare a actului normativ.

Acum ne aflăm la BBB-/A-3, chiar deasupra „junk” (gunoi), iar perspectiva e negativă. Acea perspectivă anunțată pe 11 decembrie de Standard&Poor’s anunța, de fapt, că dacă nu se iau măsuri, vom intra la gunoi.

Punctul critic în privința unei decizii „gunoi”

Dacă ne uită pe rapoartele S&P, vedem mereu menționat un lucru. Ceea ce cântărește este o decizie în privința majorării pensiilor cu procentul de 40%.

Chiar atunci când a fost anunțată perspectiva la negativă se spunea: „Revizuirea perspectivei reflectă riscurile din ce în ce mai mari pentru stabilitatea economică și fiscală a României, în cazul în care factorii de decizie nu vor reuși să stabilizeze și să consolideze poziția bugetară a României, inclusiv planurile de a crește în continuare pensiile”.

(…)

„Considerăm că există motive de a pune sub semnul întrebării realismul țintelor bugetare revizuite în perioada 2020-2022. În primul rând, înțelegem că guvernul intenționează să păstreze creșterile de pensii prevăzute în legea pensiilor din iulie 2019, ceea ce duce la peste 3% din PIB în creșteri cumulate de cheltuieli cu pensiile în 2020-2022”.

De precizat, că acest lucru s-a anunțat înainte de efectele pandemiei în Europa și măsurile de distanțare și de suspendare temporară a anumitor activități.

Cine e de vină dacă se întâmplă asta

Când discutăm despre cine e de vină, aici trebuie să ne uităm cine a inițiat noua lege a pensiilor și susține în continuare și cine nu a avut curaj să ia o decizie. Deci e o vină împărțită, dacă se întâmplă asta.

1. În primul rând, legea pensiilor este legată de PSD și de Lia Olguța Vasilescu (inițiator când era ministrul al Muncii).

A trecut de Camera Deputaților (decizională) cu 197 voturi pentru și 70 abțineri. Atenție: nu a fost niciun vot împotrivă. (Fiecare trage de aici propria concluzie)

(Legea asta are un lucru bun: formula de calcul. Se elimină niște inechități prin formula de calcul dar… în mod ciudat, în loc să se aplice mai întâi noua formulă de calcul, au preferat să bage prima dată creșterile de pensii și apoi în final asta. Egalitatea a fost lăsată în planul secund: adică din 2021 când se aplică noua formulă).

Deși cei de la PSD au văzut comunicatele agențiilor de rating cu privire la pensii, ei susțin și astăzi că trebuie aplicată creșterea de 40% din septembrie 2020. Declarațiile pot fi privite ca: an electoral și declarații politice/iresponsabile.

2. În 2019, așa cum știm, în final au ajuns să guverneze cei de la PNL. Au fost atenționați de agențiile de rating. Chiar în decembrie S&P a venit cu comunicatul privind perspectiva negativă (vedeți mai sus). Au mai sosit de atunci comunicate și de la alte agenții. Toate atrag atenția la creșterea de 40% a pensiilor, că e nesustenabilă pentru finanțele publice.

În acest moment, nu avem o decizie oficială din partea Guvernului PNL, iar acest lucru se traduce, poate, în: an electoral și iresponsabilitate.

Intenția, dacă ne uităm la declarațiile premierului și ale ministrului de finanțe, este de majorare mai mică. Florin Cîțu chiar a venit cu ideea de scenariu de 10%.

Dacă aceste declarații și intenții anunțate în spațiul public vizavi de creșterea mai mică a pensiilor vor avea efect asupra deciziei S&P de vineri, rămâne de văzut.

Dacă totuși va fi negativă, vina este împărțită.

Economiștii încă nu știu dacă se va opera retrogradarea. Sentimentul pare a fi pozitiv

HotNews.ro a discutat cu câțiva economiști pentru a vedea la ce se așteaptă.

Daniel Daianu, președintele Consiliului Fiscal, consideră că nu este cazul ca S&P să opereze acum retrogradarea.

„Nici măcar nu s-a luat o decizie într-un sens sau altul (în privința pensiilor n.r.). Mai ales în condițiile pandemiei de acum e bine ca agențiile să nu suprareacționeze”, a spus el, precizând că face declarația în nume personal și nu implică Consiliul Fiscal.

Analistul economic Petrișor Peiu susține că dacă este o decizie pur tehnică, România se va duce în junk pentru că „îndeplinim toate condițiile”.

„Dacă va fi o decizie… nu chiar politică, dar care va avea și alte considerente, nu ne va trimite în junk. Tehnic vorbind, îndeplinim toate condițiile, toți indicatorii. Prognoza de deficit pe următorii ani este fără asemănare în UE, ponderea investițiilor în PIB… costurile astea mari pe lei și pe valută la împrumut”, a spus.

• Decizia cu pensiile ar fi contat, numai că nu se va lua. Guvernul a anunțat că decizia pe pensii se va lua după ce se vede execuția bugetară pe primele șase luni.

Ionuț Dumitru, economist Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal, crede că sunt șanse mari să nu fim retrogradați.

„Cred că e o decizie destul de complicată. Nu e chiar simplă. Sunt indicatori care susțin investment grade pentru România: nivelul de îndatorare, care nu este mare raportat la țările care au investment grade. Problema noastră este una de flux, adică ce adăugăm de acum înainte, dat fiind deficitul acesta mare, care s-a conturat încă din anii anteriori. Eram pe o tendință de creștere a deficitului încă din anii anteriori, dar criza nu a făcut decât să acutizeze problema bugetară”, spune el.

• Sunt 60% șanse să păstrăm ratingul și 40% să-l pierdem.

„S&P are metodologia cea mai conservatoare. Dacă ne uităm pe ratingul pe care ni-l acordă nouă, e unul care rezultă din modelele lor, fără să mai facă nicio intervenție ulterioară, nicio judecată.

Decizia pe pensii contează la toate agențiile de rating. Mesajele care au venit în ultima perioadă din partea Guvernului sunt mai responsabile. Cred că în discuțiile cu ei probabil că mesajele sunt chiar mai directe”, au afirmat Dumitru.

• Deteriorarea a apărut în ultimii ani. Nu s-a întâmplat acum. Noi ne-am vulnerabilizat finanțele publice din 2015, când am redus taxele și apoi am început să creștem și cheltuielile.

• Un downgrade ne scoate practic de pe harta celor care investesc doar în active investment grade. Trecând în junk nu mai ai acces la acei investitori.

Ultima dată când S&P a luat decizia de scădere a ratingului a fost în octombrie 2008, la BB+/B, iar apoi abia în mai 2014 România a ieșit din „junk”.