Acord cu FMI: avantaje vs. dezavantaje

Romania are nevoie in acest an de fonduri pentru finantarea deficitelor, oficialii romani anuntand in repetate randuri ca ar putea apela pentru acoperirea acestora la un imprumut de la Uniunea Europeana. Opiniile in privinta unui acord cu FMI sint impartite, semnalele de la Bruxelles – discrete, e drept – fiind impotriva acestei solutii. HotNews.ro a realizat o comparatie intre beneficiile si dezavantajele unui acord de imprumut cu FMI, bazata pe optiunile unor importanti vectori de opinie.

Suntem obligati sa apelam la Comisia Europeana care are un fond in acest sens. Nu putem incepe discutia cu FMI inainte de a vorbi cu CE. CE ar putea spune va dam o finantare dar va cerem sa faceti un aranjament cu FMI, care poate fi precautionary sau de monitorizare. Daca ne uitam la ceea ce a finantat CE, Ungaria si Letonia, vedem ca a mers la pachet cu FMI. Deci, e foarte posibil sa fie un acord cu FMI.

Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank

Avantajele unui acord cu FMI

• Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania: Un eventual acord cu FMI ne-ar aduce in primul rand credibilitate si o posibila finantare. „S-ar putea ca CE sa ne dea suficiente fonduri si sa avem cu FMI doar un acord de monitorizare”, a spus acesta.

• Dan Popa, redactor sef-adjunct la revista Piata: Un acord cu FMI inseamna in primul rand, bani. Asta e de fapt scopul lui, sa fie o plasa financiara de siguranta. Conteaza in ochii celorlalti faptul ca ai fonduri asigurate de FMI, chiar daca nu ai in mod necesar nevoie de ele urgent. FMI impune politici clare de austeritate bugetare si le monitorizeaza, ceea ce face putin probabil un derapaj din partea autoritatilor fiscale romane. „O relatie buna cu FMI, concretizata in acorduri, e un cap de pod util in celelalte relatii economice internationale pe care Romania le dezvolta. E ca si cum ai fi in cercul de prieteni al unui bogatas”.

• Rozalia Pal, economist sef la UniCredit Tiriac Bank: Astfel de acorduri cu institutiile internationale se fac pentru a garanta finantarea externa a tarii. In conditiile actuale de incertitudine, un astfel de acord ar duce la o calmare si o imbunatatire de sentiment. S-ar traduce in scaderea primei de risc care va duce la reducerea dobanzilor, atat la creditele externe cat si la cele interne. Deblocarea finantarii ar fi astfel primul efect pozitiv al unui eventual acord. Un alt efect pozitiv ar fi cresterea transparentei. De asemenea, un acord cu institutiile internationale ar obliga Guvernul sa-si respecte promisiunile privind deficitul bugetar de 2% pentru acest an. Nu cred ca FMI ar cere un deficit mai mic. Eventual va impune penalitati daca nu se va respecta acest deficit.

Care ar fi dezavantajele unui acord cu Fondul?

• Ionut Dumitru: La acest capitol am putea trece politica putin flexibila a Fondului in ceea ce priveste politica bugetara. S-a tot discutat despre faptul ca politica bugetara a fondului este destul de dura. Nu avem insa nici o indicatie in acest sens. S-ar putea insa sa puna unele conditii de bun simt.

• Dan Popa: La o prima abordare, unul din dezavantajele unui acord cu FMI este ca acesta acorda bani in conditii destul de dure, care nu incurajeaza cresterea economica, ci urmaresc cu totul alti indicatori. FMI nu isi muleaza solutiile pe nevoile economice ale tarii imprumutate, aplicand aceeasi terapie tuturor, chiar daca in anumite cazuri (vezi Coreea, Argentina) e un esec evident. Deciziile luate in cadrul boardului FMI sunt luate de tarile bogate, ale caror interese economice nu coincid intotdeauna cu cele ale statelor pe care le imprumuta.

Pro si contra imprumut de la FMI

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a precizat ca un imprumut de la Fondul Monetar International poate fi util Romaniei. „Nu excludem un imprumut de la FMI. In ideea acoperirii acestui gol de finantare al sectorului privat printr-un imprumut public ne gandim la un pachet. Ne gandim la bani de la UE, la bani pe proiecte de la BERD. Aici ar putea intra si bani de la Fond. Acesti bani sunt pentru a proteja rezervele valutare”, declara miercuri Mugur Isarescu in cadrul unei conferinte de presa.

Pe de alta parte, Daniel Gros, directorul Centrului de Studii pentru Politici Europene a declarat tot miercuri pentru HotNews.ro -EurActiv.ro ca nu ar recomanda Romaniei deocamdata contractarea unui imprumut extern. „Ar fi necesara acum o puternica ajustare fiscala”, a spus acesta.

Europarlamentarul Daniel Daianu a spus insa ca ar trebui solicitata asistenta financiara de la institutiile europene. „Acum o luna as fi spus ca acest lucru este posibil si fara implicarea FMI, dar in acest moment cred ca e posibila orice varianta. Eu as fi preferat fara FMI”, a spus Daianu.

„Terapia FMI” este, in viziunea acestuia, foarte dura, ceea ce ar putea crea „daune colaterale”. Potrivit lui Daianu, institutiile finantatoare trebuie sa tina cont de faptul ca tarile din zona non-euro nu sunt protejate in fata cursului de schimb valutar.

La randul sau, europarlamentarul Theodor Stolojana declarat marti, in cadrul unui seminar desfasurat la Bruxelles, ca Romania ar putea sa contracteze un imprumut de la institutiile europene, dar nu fara FMI. Stolojan a precizat ca Romania nu are o problema cu deficitul bugetar, ci o problema cu dezechilibrul balantei de plati. Acest deficit trebuie finantat, a spus Stolojan.

„Eu raman la ideea ca necesarul de fonduri externe, al Romaniei, este de 5-10 miliarde de euro. Aceste fonduri pot veni de la Uniunea Europeana, Banca centrala Europeana, dar nu fara FMI”, a spus Stolojan.

Presedintele Traian Basescu declara la jumatatea lunii ianuarie ca ultimul lucru pe care il va face Romania va fi sa se imprumute la Fondul Monetar International (FMI), deficitul de cont curent putand fi acoperit si printr-un fond european.

„Stiu ca aceasta idee este controversata, dar vom merge pe zonele practice. Deficitul de cont curent il putem finanta printr-un fond european care s-a constituit pentru tarile din zona non-euro”, spunea Basescu.

In data de 27 ianuarie, presedintele preciza ca o combinatie de bani europeni si un acord de supraveghere cu FMI, care sa nu impuna conditionalitati, ci doar sa vizeze respectarea angajamentelor Romaniei fata de Uniunea Europeana atunci cand ia bani imprumut de acolo, este solutia optima.

Presedintele a subliniat ca acordul cu FMI nu trebuie sa impuna conditionalitati, iar UE trebuie sa-si faca datoria fata de statele membre si sa acorde imprumuturi nu doar tarilor din spatiul euro.

Ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, a declarat marti, la dezbaterea din Parlament pe buget, ca Executivul nu se teme de un acord cu FMI, ca niciun imprumut nu este scump atunci cand e vorba de asigurarea stabilitatii economice a tarii si un asemenea acord ne-ar face chiar mai responsabili in cheltuirea banului public.

Aproape 48 miliarde de dolari imprumutati tarilor afectate de criza

Pana in prezent, Fondul Monetar International a acordat 47,9 miliarde de dolari mai multor tari afectate de criza economica, printre care Belarus, Ungaria, Letonia, Pakistan, Serbia si Ucraina. Cele doua tari membre ale Uniunii Europene au obtinut fonduri in urma incheierii unor acorduri comune cu Comisia Europeana, Banca Mondiala si FMI. Astfel, Ungaria a primit in octombrie 29 miliarde de euro, iar Letonia a obtinut 7,5 miliarde de euro in luna decembrie.

In urma acordului incheiat cu institutiile internationale, guvernul de la Budapesta va trebui sa reduca cheltuielile bugetare, sa scada deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB si sa implementeze o serie de reforme structurale, printre care si o reforma a sistemului fiscal.

Ferenc Gyurcsany, premierul ungar, a anuntat deja o serie de masuri, printre care majorarea taxei pe valoare adaugata (TVA) la 23% incepand cu data de 20 iulie, de la 20% cat este in prezent si relaxarea politicii fiscale pe piata fortei de munca. De asemenea, masurile includ schimbari semnificative in sistemul asigurarilor sociale si de pensii.

In cazul Letoniei, FMI a cerut reducerea salariilor din sectorul public cu 15%, mentinerea unui nivel constant al cursului de schimb, cresterea taxelor si reducerea drastica a cheltuielilor publice.