Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării: Susțin reorganizarea administrativ-teritorială / Avem 200 de orașe mici și 1200 de comune care cheltuiesc mai mult decât produc și extind problemele lor în corpul deja greoi al Statului

Susțin ideea unei administrații mai suple, mai eficiente, cu mai puține UAT-uri, prin reorganizarea administrativ-teritorială a României. Consider că reorganizarea administrativ-teritorială și regionalizarea ar putea contribui la consolidarea capacității administrative la nivel local și dezvoltarea de proiecte strategice pe termen lung, a spus luni Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la o conferință pe tema educației financiare desfășurată la sediul BNR.

Ideea reorganizării nu e nouă, doar abordările diferă. Încă din 2011 fostul președinte Traian Băsescu susținea că ”cele 41 de judete trebuie desfiintate, Romania trebuie impartita in 8 regiuni mari”. De la USL, PSD, la Dacian Cioloș sau parlamentari ai PNL s-au referit la necesitatea reorganizării teritoriale.

„Un cetățean mai bine pregătit din punct de vedere financiar poate pune o mai mare presiune pe administrația publică locală să cheltuie banii corect și eficient”, a mai spus luni Veștea. În orașele mari,mai susține ministrul, unde populația are acces la educația generală de bună calitate mai ușor, sunt mai performante din punct de vedere al execuției bugetare.

Astăzi poate că suntem mai sărăci tocmai pentru că nu a contat foarte mult educația financiară și chiar mai îngrijorător decât atât, observ că nu mai prea contează nici măcar educația generală de bază, a mai spus Veștea.

Dezbaterea fundamentată asupra reorganizării administrative este bine-venită în spațiul public, spune profesorul Dumitru Sandu într-o analiză dedicată reorganizării teritoriale.

Ce a mai declarat luni Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației:

• Ne confruntăm cu o lacună gravă în înțelegerea fundamentală a conceptelor financiare la nivel individual, iar această situație se propagă în rândul administrației publice locale și naționale. Administrațiile locale se află în linia întâi în relația cu cetățenii. Ele cunosc nevoile și provocările comunităților pe care le reprezintă. Dar pentru ca ele să poată răspunde adecvată acestor nevoi, este esențial ca resursele financiare să fie gestionate cu eficiență și responsabilitate.

• În țara noastră există circa 200 de orașe mici și aproximativ 1200 de comune care se confruntă cu o presiune financiară considerabilă. Acestea sunt nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face față costurilor de funcționare din cauza veniturilor locale insuficientă. Cu alte cuvinte, cheltuiesc mai mult decât produc și extind problemele lor în corpul deja greoi al administrației statului.

• În peste jumătate din administrațiile locale, veniturile nu reușesc să acopere nici măcar cheltuielile cu salariile. Acesta este un semn că multe dintre comunitățile noastre luptă pentru a se menține pe linia de plutire. Situația nu este neapărat mai bună nici în rândul municipiilor care nu sunt reședință de județ, pentru că, din cele 62 de municipii, nu mai puțin de 56 se confruntă cu aceleași provocări financiare. Municipiile reședință de județ par să aibă o situație financiară mai stabilă.

• Din cele 40, doar nouă au nevoie de sprijin financiar pentru a-și echilibra bugetul. Pe fondul creșterii prețurilor la utilități și la materiale, autoritățile administrației publice locale sunt uneori în imposibilitatea de a asigura funcționarea aparatului de specialitate, a serviciilor publice din subordine cu finanțarea proiectelor de finanțare nerambursabilă, cu finanțare nerambursabilă sau cu finanțare din programe naționale și plata unor cheltuieli stabilite prin hotărâri judecătorești.