AFP: Covid, o lungă criză a libertății

Carantine, permise de sănătate… În doi ani, criza Covid-19 a declanșat un val excepțional de restricții, marcând un regres al libertăților oamenilor care era până acum greu de imaginat în țările democratice, notează AFP.

„Ne obișnuisem, treptat, să fim o societate de indivizi liberi, suntem o națiune de cetățeni uniți”, spunea șeful statului francez Emmanuel Macron la sfârșitul anului 2020 pentru a justifica restricțiile.

Un an mai târziu, el vorbea însă de trecerea la „o societate de vigilență”.

Aceste cuvinte din partea liderului uneia dintre cele mai importante democrații din lume ilustrează măsura în care criza din domeniul sănătății a dus la acceptarea unor mari restricții contra libertăților.

Încă de la începutul pandemiei, multe țări au introdus carantine sau lockdown-uri, forțând oamenii să rămână acasă în diferite moduri.

Un alt tip de constrângere a fost introdus în 2021: permisul de sănătate, care impune ca persoanele să fie vaccinate sau testate negativ pentru Covid pentru a intra în locuri precum restaurantele și cinematografele. Unele țări, cum ar fi Franța, au ajuns la înăsprirea acestei măsuri, limitând-o doar la vaccinare.

Sprijinul popular pentru restricții a scăzut și tot scade

Alte țări, cum ar fi Australia și China, au adoptat o strategie de „Covid zero” care, pentru a preveni răspândirea virusului, au însemnat revenirea regulată la izolări stricte și carantine dure.

Țările cu „Covid zero” au limitat considerabil numărul de decese, deși strategia lor nu a rezistat bine la apariția unor versiuni mai contagioase ale virusului, cum ar fi variantele Delta și Omicron.

Inițial, aceste restricții s-au bucurat adesea de un sprijin larg din partea populațiilor în cauză, în fața pericolului iminent pe care îl reprezenta boala: Covid-19 a ucis cel puțin 5,4 milioane de persoane în doi ani, potrivit datelor oficiale, și poate de două sau trei ori mai multe, potrivit OMS.

Dar sprijinul s-a diminuat în timp, după cum au demonstrat demonstrațiile majore din Franța și Olanda și unele rezultate electorale.

În Germania, partidul liberal FDP, care se afla la coada sondajelor la începutul pandemiei, a obținut un scor bun la alegerile parlamentare din toamna anului 2021, după ce a promovat apărarea libertăților publice în ciuda crizei sanitare.

Consecințe de lungă durată pentru democrație

În ciuda acestei oscilații, consecințele pentru democrație ar putea fi de lungă durată, potrivit mai multor organizații pentru drepturile omului.

Scăderea libertăților „va continua probabil după ce criza sanitară se va calma, deoarece va fi dificil să se revină asupra legilor și regulilor care au fost puse în aplicare”, a avertizat ONG-ul american Freedom House, care întocmește anual un top al democrației în fiecare țară.

ONG-ul, care a deplâns în octombrie 2020 un declin al democrației și al libertăților în 80 de țări, constată că criza din domeniul sănătății a accelerat o derivă autoritară deja în curs în unele țări.

Cu toate acestea, impresia unui declin general al libertății, atât în democrații, cât și în regimurile autoritare, trebuie să fie nuanțată. De fapt, restricțiile au variat foarte mult de la o țară la alta.

În Europa, „există țările din Europa de Est, care au fost destul de stricte”, a declarat pentru AFP Raul Magni-Berton, politolog la Institutul de Studii Politice din Grenoble. „Dar Franța a fost cea mai dură din Occident.

Restricțiile nu depind de ”culoarea” puterii sau de situație

Împreună cu alți cercetători, dl Magni-Berton a analizat măsurile luate în aproximativ 40 de țări europene în funcție de gradul lor de severitate.

Gradul de severitate nu are nicio legătură cu culoarea partidului aflat la putere. Nici nu are prea mult de-a face cu gravitatea situațiilor de sănătate respective.

Doi factori însoțesc un mai mare respect pentru libertăți. În primul rând, un trecut democratic neîntrerupt de mai bine de un secol, ca în Regatul Unit sau Elveția.

În al doilea rând, restricțiile tind să fie mai ușoare în țările în care deciziile politice sunt mai puțin ușor de impus în mod unilateral. „Ideea este de a ști cu câți oameni trebuie să negociezi”, spune Magni-Berton.

(sursă foto © Scaliger | Dreamstime.com)