ANALIZĂ Scumpirile au fost simțite mai puternic de consumatorii de carne decât de vegani, în ultimii doi ani. Pensionarii, printre cei mai afectați

​Ionuț este un exemplu tipic de român care adoră grătarul, în special micii cu un pahar de vin alături sau unul cu bere. Are avantajul de a locui la casă, undeva spre ieșirea din București, spre nordul Capitalei. Sunt perioade, mai ales vara, în care weekend de weekend încinge cărbunii, iar pe grătar sfârâie micii și fleicile de porc. Nu prea mănâncă legume, cu excepția cartofilor, pe care îi vrea prăjiți, și a fasolei. Cu o bere în mână întoarce carnea de pe o parte pe alta. La polul opus se situează Adriana, îl cunoaște pe Ionuț, dar ea are o problemă de sănătate din copilărie și nu prea are voie să mănânce carne. Așa a devenit vegetariana. Mănâncă doar preparate din legume și fructe pe care și le prepară acasă. Ambele persoane sunt reale, numele sunt diferite.

Foarte pe scurt:

• O persoană care mănâncă produse din carne are nevoie astăzi de o sumă mai mare cu peste 13% pentru a cumpăra ceea achiziționa la finalul anului 2016

• La vegani, procentul este de peste 8%

• Punctul de pensie a crescut cu 20%, în timpul guvernării PSD
• Prețurile au crescut cu până la 20%, pentru un pensionar care consumă în principal cartofi, pâine, ouă, brânza și mai puțin din celelalte
• Dacă sunt luate în calcul și creșterile de prețuri la energie și gaze, din ultimii doi ani, atunci pensionarul a suferit mai mult
• Persoanele care au economist în conturi curente în lei, au făcut o alegere greșită

Să presupunem că, din 2017, ambele persoane (Ionuț și Adriana) aveau un buget de 1.000 de lei lunar pentru a-și cumpăra de mâncare. Am ales aceasă sumă pentru că este una rotundă și este mai ușor de înțeles ce se întâmplă.

Ionuț își cumpără, lunar, din această sumă, pâine, cartofi, fasole, carne de porc și pasăre, pește, ouă și lactate. Dacă în 2017 cumpăra cantitățile de care avea nevoie cu aceasă sumă, acum în ianuarie 2019 lua mai puțin. Astfel, ar mai avea nevoie de încă 132 de lei. Viața i s-a scumpit cu această sumă.

Comportamentul de consum al Adrianei este diferit. Fiind obligată să consume legume, precum legume și conserve de legume (cartofi, fasole, năut etc.), fructe, făină, mălai și miere, ar avea acum nevoie de încă 83 de lei.

Bineînțeles, trebuie luat în calcul că am luat în considerare ponderi egale pe fiecare produs. Dacă Ionuț ar consuma mai mulți bani pe ouă și mai puțin pe celelalte, iar Adriana mai mult pe cartofi, automat ar avea nevoie de mai mulți bani.

Calculele au fost realizate pe baza datelor INS. Astfel, așa cum se vede, „carnivorii” au fost cei mai afectați de efectul creșterii prețurilor. Bineînțeles, veganii au nevoie de produse speciale care costă mai mult, dar ne-am referit fix la un buget cu cifră rotundă, pentru a fi mai ușor de înțeles de toată lumea.

Exemple ale creșterilor de prețuri în ultimii doi ani

Cartofi și fasole + 36%

Ouă +24,2%

Pâine +7,3%

Lactate +7,6%

Carne de porc +6,8%

Carne de pasăre+5,21%

Cum au sărăcit pensionarii: Guvernul le-a dat cu o mână și le-a luat cu două

Zilele trecute am văzut la televizor, la știri, o doamnă în vârstă care era supărată pe ce a făcut PSD. A spus ceva de genul: “Da, mi-au mărit pensia, dar au crescut prețurile de 70 de ori”.

Nu au crescut de 70 de ori, dar s-au majorat în așa fel încât creșterea de pensie să nu se simtă. Dacă acea doamnă consumă în special cartofi, fasole, făină, mălai, pâine, carne de porc și de pasăre, ouă și lactate, acum trebuie să scoată din buzunar, adică din pensie, cu 11,4% în plus. Dacă în coșul ei de consum cartofii, pâinea, ouăle și brânza au ponderi mari (adică consumă în special aceste produse), atunci ea plătește mai mult. Poate chiar cu 15-20% în plus față de cât dădea la finalul lunii decembrie 2016.

Bineînțeles, nu am introdus creșterile de prețuri de la energie electrică și gaze de 13%, respectiv 18%. Cu aproape 8% a crescut și prețul încălzirii, adică a energiei termice.

În loc să o ducă mai bine, deciziile Guvernului au sărăcit-o pe acea pensionară.

Și să ne facem mai bine o idee, să ne uităm la punctul de pensie. Până în iulie 2017 a fost de 917,5 lei (nivel stabilit de fostul Guvern, cel al tehnocraților). Apoi, până în iulie 2018 se situa la 1.000 lei, dată după care a ajuns la 1.100 lei.

Astfel, vorbim de o creștere de aproape 20%, iar prețurile la mâncare, în funcție de consumul fiecăruia, au crescut cu până la 20%, în medie. Asta fără a lua în calcul și încălzirea, curentul și gazele, care au crescut cu 8-18%.

Despre sărăcie am mai scris. Este efectul strategiei de creștere a salariilor peste productivitate, în special de majorările angajaților bugetari. În final, au crescut prețurile, a crescut consumul pe bunuri din import, au scăzut resursele disponibile pentru investiții, au apărut taxe (OUG 114) etc.

Circula zilele trecute un clip al PSD pe internet în care partidul se lăuda că OUG 114 a plafonat prețul la gaze pentru populație, așa că nu vor plăti mai mult.

Ce nu a spus PSD este că firmele care produc mâncare, de exemplu, vor trebui să plătească prețul mărit pentru că au mărit taxele companiilor din sector, astfel că se vor scumpi produsele. Pensionarii vor avea mai puțini bani de mâncare. Vor cumpăra mai puțin. Excepția este a celor care au pensie specială.

Cu alte cuvinte, Guvernul nu mărește prețurile direct la populație, dar crește la firmele de la care cumpărăm produsele. Ele vor mări prețurile, pentru că iau gaze mai scumpe, iar în final tot noi sărăcim. De exemplu, brutăria care ne face nouă pâine folosește gaz. Dacă prețul gazului crește, ce va face brutăria?

Economisirea într-un cont curent în lei, o alegere greșită, în ultimii doi ani

Persoanele care nu au investit în nimic din 2017, dar au păstrat banii în moneda națională, în contul de salariu, au avut doar de pierdut. Cumulând inflația din ultimii doi ani, prețurile au crescut cu aproape 7%, potrivit datelor INS.

Deci, ar fi trebuit ca investițiile făcute să aducă un plus de cel puțin 6,6% pentru că ce puteai cumpăra cu 100 de lei la finalul anului 2016, la începtul acestui an trebuia să achiziționezi cu 106,6 lei. Asta e de fapt o medie pe lista produselor luate în calcul de INS. În realitate unele produse s-au scumpit mai mult, iar în funcție de propriul consum poți da mai mulți bani, așa cum am arătat mai sus.

Oricum ar fi, din cauza creșterii prețurilor, suma adunată, dacă ai economisit în lei, valorează mai puțin.

Dacă economiseai în euro, acum aveai mai mulți bani. Era nevoie doar un schimb valutar simplu. De exemplu, să spunem că în prima zi a lunii ianuarie 2017 cumpărai 2000 euro cu 9.035 lei. Acum, după 2 ani, cei 2.000 euro valorează peste 9.500 lei (cursul din luna febuarie n.r.). E vorba de un randament sau câștig de pste 5% fără să faci nimic. Tot sub inflație, dar mai bine decât în lei.

Guvernarea PSD, în sine, a făcut economiile în lei să își piardă valoarea, așa că o protecție ar fi fost, dacă nu aș fi dorit să investesc pe piața de capital, titluri de stat Tezaur sau în depozite la bancă, să schimb suma în moneda europeană.

Ce am scris aici nu reprezintă o recomandare de investiții. Ne-am referit la cei care au conturi curente în moneda națională pentru că datele BNR arată o sumă de peste 50 miliarde lei, a populației.

În loc de concluzie: vouă nu vi se pare că vă rămân mai puțini bani din salariu la finalul lunii, deși cumpărați aceleași produse?