ANALIZA "Wise Men" si cresterea economica in Romania

In ultimul sfert de secol economia Romaniei a crescut in medie cu 1,2% pe an. Aceasta rata de crestere este inferioara atat mediei EU-15, care a avansat cu 1,6% in aceeasi perioada, cat si multor altor tari din Europa centrala si de est, care au crescut cu rate cuprinse intre 1,5% – 2,3% (Grafic 1). Dintre economiile din regiune doar Bulgaria si Ungaria au avut rate de crestere economica inferioare.

Sursa datelor pentru cresterea anuala a PIB: Eurostat, FMI, BM. BG – Bulgaria, CR –Republica Ceha, GE – Germania, HU – Ungaria, PO – Polonia, RO – Romania, SI – Slovenia, SK – Slovacia.

Desigur, alegerea perioadei de referinta poate influenta semnificativ aceste inferente. De exemplu, in perioada 2000-2013, din momentul inceperii negocierilor aderarii Romaniei la UE, cresterea medie anuala a economiei Romaniei a fost de 3,4%, una dintre cele mai mari din regiune. In aceasta perioada diferentialul de crestere anual intre Romania si EU-15 a fost de +2,4 puncte procentuale, sustinand procesul de convergenta (grafic 2).

Insa, din momentul initierii crizei economice, cresterea anuala medie a scazut din nou, la 1% sub rata de crestere a Germaniei, de exemplu (grafic 3). Aceasta cifra este, in fapt, influentata puternic de rezultatul din 2013, an in care agricultura a avut un aport substantial; in perioada 2009-2012, cresterea anuala a Romaniei a fost de numai 0,4%, printre cele mai scazute in regiune.

Din perspectiva ultimului sfert de secol economia autohtona pare sa aiba perioade de crestere propice in momentele de euforie globale/regionale. Insa aceasta performeaza, relativ la alte tari din regiune, sub standard in perioadele in care socurile externe au impact asimetric asupra economiei si cand, calitatea politicilor economice autohtone ar trebui sa faca diferenta. Acest argument este sprijinit si de amplitudinea exacerbata a cresterii/scaderii economice in Romania, fapt ce reflecta carente in modul de conceptie si implementare coerenta a politicilor economice. In perioada 2000-2013 Romania a avut cea mai mare volatilitate a cresterii economice, 3,9 procente fata de 2,2 procente in UE-15, 1,8 procente in Polonia sau 2,3 procente in Germania. Intre 1990 si 2013 deviatia standard a avansului economic a fost de 5,5 procente, a doua ca marime dupa Bulgaria.

Aceasta stare de fapt impune identificarea unor solutii atat pentru a ridica nivelul ratei de crestere economice in viitor cat si pentru a reduce amplitudinea ciclurilor economice de avant si prabusire. Atingerea acestor obiective se poate face numai prin imbunatatirea semnificativa a calitatii politicilor economice din Romania. Din acest punct de vedere directiile de actiune sunt multiple. In primul rand partidele politice ar trebui sa-si consolideze serios departamente de analiza economica care sa poate genera programe economice coerente, pe termen mediu, bazate pe principii economice si o filozofie integrata. Si la nivelul administratiei publice centrale ar trebui intarita in mod consistent expertiza tehnica. Este de neconceput ca la aproape un sfert de secol de economie de piata directiile economice sa fie inca date, in mare masura, de institutii externe, iar dezbaterea publica pe teme de politici economice sau a impactului acestora in economie sa fie practic inexistenta.

Un pas important in procesul de facilitare a acestor dezbateri ar fi infiintarea unui Consiliu de Dezvoltare Economica (CDE), similar cu cele existente in Germania (‘’The German Council of Economic Experts’’ sau generic “Five Wise Men”, fara a fi discriminatoriu, printre cei cinci fiind si femei!) sau SUA (‘’The Council of Economic Advisers’’) de exemplu. Din punct de vedere institutional, neutralitatea acestuia ar fi mai bine servita daca s-ar afla sub Presedintie, asa cum este in Germania sau SUA, insa exista si variante in care aceste grupuri de experti raspund Parlamentului (ca ‘’The Council of Economic Advisers’’ in Scotia,) sau chiar primului ministru (ca si ‘’Economic Council’’ in Polonia). Data fiind arhitectura institutionala autohtona, pentru Romania varianta mai potrivita ar fi o replicare a modelului german. Ideea de infiintare a CDE nu este noua, ea a mai fost propusa in 2010 in cadrul programului de relansare economica elaborat de Consiliul Investitorilor Straini.

Rolul CDE ar fi masiv in conjunctura economica actuala. In primul rand ar identifica obiectiv punctele de reper referitoare la directiile de dezvoltare a economiei in conjunctie cu riscurile aferente. In al doilea rand ar imbunatati semnificativ calitatea dezbaterilor pe teme de politica economica in Romania. Si nu in ultimul rand ar intari cadrul institutional in procesul de formulare al politicilor economice. Decizii ca aderarea Romaniei la Uniunea Bancara Europeana sau intrarea in zona euro, de exemplu, trebuie sa se bazeze pe analize serioase care sa identifice costurile si beneficiile pe termen lung pentru economie. Intrarea Romaniei in zona euro in 2019, asa cum este gandita pe moment, ar fi prematura, datorita nivelului redus al dezvoltarii economice. La fel cum Romania ar trebui sa-si reconsidere orizontul 2016 de aderare la Uniunea Bancara Europeana, adoptand deocamdata o strategie de asteptare. Aceste decizii sunt fundamentate exclusiv ca factor de motivare politic pentru atingerea unor tinte, avand o tangenta redusa cu realitatea economica.

Citeste intreg articolul si comenteaza peContributors.ro

ANALIZA "Wise Men" si cresterea economica in Romania

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”