Angela Merkel va publica o carte de memorii anul acesta. Dar va răspunde la controversele care i-au marcat mandatul?

Memoriile fostului cancelar federal al Germaniei, Angela Merkel, intitulate „Libertate. Memorii 1954-2021”, vor fi publicate la sfârşitul lui noiembrie, la trei ani de la încheierea celor 16 ani de mandat al său, a anunţat luni editorul cărţii, citat de DPA și Agerpres.

Angela Merkel, care a condus Uniunea Creştin-Democrată (CDU), a avut de înfruntat o serie de crize în timpul mandatelor sale, inclusiv cel mai mare aflux de migranţi în Europa în 2015 şi pandemia de COVID-19. Fostul cancelar federal şi-a scris cartea împreună cu Beate Baumann, cel care i-a fost mult timp consilier politic.

Potrivit editorului Kiepenheurer&Witsch, cartea va aduce în prim plan viaţa Angelei Merkel în două state germane: 35 de ani în Germania de Est comunistă şi 35 de ani în Germania reunificată.

Merkel, care s-a născut în Hamburg în 1954 dar s-a mutat la scurt timp după aceea, împreună cu familia sa, în fosta Germanie de Est, a declarat într-un comunicat de presă că problema libertăţii, la nivel politic şi personal, a preocupat-o întreaga sa viaţă.

„Fără democraţie nu există libertate, nu există stat constituţional, nu există apărarea drepturilor omului”, a subliniat ea.

La nivel personal, libertatea înseamnă „a nu înceta să înveţi, a nu sta pe loc, ci a putea merge mai departe, chiar şi după retragerea din politică”, a adăugat fostul cancelar.

Cartea va fi publicată în peste 30 de ţări, a anunţat editorul.

Merkel a fost al treilea cel mai longeviv cancelar din istoria Germaniei, după Bismark și Helmuth Kohl

Angela Merkel a condus cea mai mare economie a Europei timp de 16 ani, între 2005 şi 2021. Ea a fost al treilea cel mai longeviv cancelar al Germaniei, după Otto von Bismark și Helmuth Kohl.

Kohl, care a supervizat reunificarea Germaniei după prăbușirea Cortinei de Fier, a condus țara cu doar 10 zile mai mult decât Merkel. Ea a fost de asemenea prima femeie cancelar federal al Germaniei.

În perioada în care mandatul ei s-a suprapus cu cel al fostului președinte american Donald Trump, unii analiști au numit-o pe Merkel „liderul lumii libere”, având în vedere tendințele izolaționiste ale președintelui SUA și numeroasele sale critici la adresa ordinii internaționale.

Merkel a făcut puține comentarii publice după retragerea sa din funcția de cancelar. Însă după izbucnirea războiului din Ucraina a apărat decizia sa din 2008, când la summitul NATO de la București a blocat alături de fostul președinte francez Nicolas Sarkozy demararea discuțiilor cu Kievul privind aderarea la NATO.

Fostul președinte american George W. Bush dorea ca atât Ucraina, cât și Georgia, să primească o foaie de parcurs privind aderarea lor la Alianță, însă el nu a reușit să îi convingă pe cei doi lideri europeni în condițiile în care se afla la final de mandat.

O altă decizie controversată a sa a fost de a renunța la energia nucleară după dezastrul de la Fukushima, ceea ce a făcut industria germană puternic dependentă de importurile de gaze rusești.