Arhanghelii nationalismului izolationist

USLar putea avea intentia de a transforma Romania dintr-o „colonie occidentala” intr-o „colonie interna”, miza fiind impartirea resurselor dupa reguli autohtone. Pentru asta, USL este obligata la nivel ideologic sa promoveze eliberarea de „puterile straine”. Sub titlul „Romania, cobai al institutiilor de tip colonial”, Antena 3 a continuat, duminica, 22 aprilie, seria emisiunilor cu puternic mesaj antieuropean, antioccidental, fiind infierati „strainii care sug sangele poporului” si „guvernele vandute”.

Moderata de Radu Tudor, emisiunea i-a avut ca invitati pe istoricul Dinu C. Giurascu si pe seniorul liberal Dinu Zamfirescu. Istoricul Giurascu, puternic promovat de Antena 3, a repetat din perspectiva etnocentrista ceea ce liderii USL transmit obsesiv in cheie politica: Romania se dezintegreaza sub exploatarea „multinationalelor, a finantei internationale, a strainilor care sug cat mai mult din Romania”. „Avem nevoie astazi de conceptele conservatoare, tara, stat, natiune, patriotism”, a mai spus Giurascu.

S-a discutat iarasi despre „cedarea pe nimic a resurselor naturale” si despre vanzarea unor actiuni detinute de statul roman la companii strategice. Seniorul liberal Dinu Zamfirescu a adaugat o vaga tusa liberala nationalismului desuet, afirmand ca „Romania are nevoie de capital strain, dar care sa nu ne dezavantajeze pe noi, sa facem privatizarea in conditii de colaborare”(!?). „Nu ne vindem tara era o lozinca putin aberanta atunci, dar acum exact asta se face”, a mai spus Zamfirescu, astazi coleg nu doar de generatie, ci si de alianta cu Ion Iliescu, autorul faimosului slogan din anii ’90.

Ca liderii USL au facut o lozinca electorala din „Stop vanzarii tarii” a devenit limpede pe 7 aprilie, la congresele PSD si PNL. Fostul premier Adrian Nastase scria, intr-o postare pe blogul personal: „Acum si in perioada care urmeaza, va trebui sa alegem intre dezvoltare si subdezvoltare. Intre o tara care in 10 ani de acum incolo va fi moderna, demna si puternica in UE sau o tara care va fi o semi-colonie situata in periferia UE. (…) Acum, Romania nu mai este un stat care asteapta la portile Uniunii Europene. Sau asa ar trebui sa fie. Avem un alt statut, care ne permite afirmarea si apararea patriotismului economic. Resursele subsolului Romaniei trebuie exploatate in interesul cetatenilor romani. Nu pot fi date resursele vitale ale Romaniei doar pentru a cumpara voturi cu mana de arginti primita in schimbul acestora. Oprirea privatizarii resurselor strategice este motivul cel mai recent pentru care regimul Basescu trebuie indepartat cat mai rapid. Nu trebuie sa mai fim tematori in afirmarea patriotismului. Acesta nu este nici nationalism, nici xenofobie sau rasism, nici euroscepticism, ci este apararea intereselor cetatenilor nostri”.

In textul De la Gheorghiu-Dej la Adrian Nastase, publicat in EVZ pe 14 aprilie, jurnalistul Ion Cristoiu compara nationalismul economic promovat de liderii USL cu national-ceausismul de acum o jumatate de secol: ￢Pastrand proportiile, tezele lui Adrian Nastase, asumate de coalitia politico-mediatica USL, amintesc de Declaratia PCR de sub conducerea lui Dej in aprilie 1964. Uniunea Europeana e vazuta ca un fel de CAER. Marile puteri occidentale de azi trimit la Uniunea Sovietica din 1964. Iar USL apare ca un Partid Comunist Roman angajat sub conducerea lui Nicolae Ceausescu in razboiul de independenta fata de Moscova”.

Tot la congresul USL din 7 aprilie, liderul PNL, Crin Antonescu, care s-a remarcat deja printr-un discurs nationalist in chestiunea universitatii de la Targu Mures, si-a oficializat linia patriotica in abordarile sale politice: „Va chem, prieteni din dreapta si stanga, sa avem curajul de a fi impreuna si fara teama nationalisti. Vreau sa fim nationalisti! Electoratul poate fi pacalit, o natiune nu-si poate pacali destinul. Da, suntem nationalisti pentru ca vrem sa fim o natiune puternica. Respectam si aparam demnitatea nationala, o natiune in sine”.

Despre Intoarcerea nationalismului am scris pe larg prima data in 27 martie, intr-un text publicat in Revista 22 si HotNews.ro, in care remarcam si tentatia puterii, nu doar a opozitiei, in a exploata discursul nationalist, tentatie vizibila mai ales in diplomatie (relatiile cu Olanda, Serbia, Bulgaria etc.). Pe de-o parte, Romania se inscrie intr-o tendinta europeana de intoarcere la nationalismul primitiv( Vezi detalii intr-o excelenta radiografie despre Nationalismul in Est si in Vest. Cum se manifesta in Franta si alte state europene). Alegerile din Franta au ilustrat, din acest punct de vedere, un nefericit exemplu de refugiu in viziuni izolationiste, extremiste, antieuropene, antiimigrationiste, protectioniste.

Pe de alta parte, in cazul Romaniei s-a mai intamplat ceva semnificativ: prabusirea increderii populatiei in UE. Ultimul eurobarometru anunta practic trecerea Romaniei in randul tarilor eurosceptice. Increderea in directia in care se indreapta UE a scazut cu 14%, un procent urias. Astazi, mai mult de jumatate din populatia Romaniei nu mai crede ca solutiile bune vin de la Bruxelles. Aceasta schimbare semnificativa de perceptie nu va ramane fara urmari. Politicienii vor avea de acum certitudinea ca pot schimba usor macazul, ca „europenismul” nu mai este la moda, dimpotriva, vor cauta sa castige voturi din hulirea Burxelles-ului si a politicilor integrationiste.

O alta posibila explicatie oferita de adversarii USL in ce priveste recursul la discursul nationalismului-izolationist este intentia opozitiei de a transforma Romania, dintr-o „colonie occidentala” intr-o „colonie interna”, miza fiind impartirea resurselor tot mai putine dupa reguli autohtone, intre clanuri politico-finaciare locale. Pentru asta ar fi nevoie de revenirea la justitia perfect controlabila din trecut, care le garanta imunitatea si linistea. In consecinta, USL ar fi obligata la nivel ideologic sa promoveze eliberarea de „puterile straine”, adica decuplarea de valorile occidentale si de regulile elementare ale statului de drept.

Europarlamentarul PDL, Traian Ungureanu, a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro ca asta este, de fapt, miza alegerilor in 2012: „Pana la urma, miza poate fi rezumata la un cuvant. Miza este directia. Directia Romaniei inseamna asta, alegerile vor hotari daca ne asternem pe o directie care asigura supravietuirea noastra ca societate, ca stat. Sau, in cazul in care nu le castigam, o noua faza istorica in care Romania se inchide, in care Romania pierde, asa cum ne promit dl Voiculescu si Nastase, pierde legaturile atatea cate sunt cu sistemul european, cu economia, cu comertul deschis spre lumea competitiva, se intoarce spre o zona de colonizare interna in care o trupa redusa controleaza resursele atatea cate sunt. Si, pentru ca sunt putine, vor sa inchida accesul la ele, o trupa care se premiaza la infinit si care nu are alta moneda de schimb decat sa intensifice, sa mareasca, sa incendieze daca se poate teme ca nationalismul, autonomia in raport cu Uniunea Europeana, demnitatea nationala in sfarsit recuperata. Astea sunt cele doua variante, intre astea va fi de ales, asta este miza”.

Batalia pentru resurse n-o duce, fireste, doar opozitia. Resursele Romaniei (gaze de sist, petrol, metale neferoase), impartirea lor, reprezinta marea batalie a momentului si a anilor ce vin. Intrebarea este, in final, cat de transparent sunt ele privatizate, cat de corect, la cine ajung, cat castiga statul din afacere si care este, in final, pretul politic si economic platit de cetateni. Inutil de adaugat ca, in tot acest peisaj, Romania are interese geostrategice de aparat iar la capatul bataliei pentru accesul la resurse Romania poate castiga sau pierde statutul de democratie functionala, de stat frecventabil.

Nota: O prima versiune a acestui articol a aparut si in ultimul numar al Revistei 22