Sari direct la conținut

Asociatia Magistratilor condamna respingerea de catre Senat a legii ce promova practica unitara la nivelul instantelor de judecata

HotNews.ro

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) condamna respingerea de catre Senat, in sedinta de luni, a proiectului de lege ce promova practica unitara la nivelul instantelor de judecata prin modificarea codurilor de procedura civila si de procedura penala. AMR considera votul negativ dat de catre Senat ca fiind „un act de vointa politica ostil la adresa eforturilor (..) pentru o reala reforma a justitiei”. In timpul sedintei de plen a Senatului in care s-a discutat proiectul de lege, atat reprezentantii Guvernului, cat si Comisia juridica s-au declarat pentru respingerea sa, motivand ca noile coduri de procedura penala si de procedura civila „prevad modalitati, mecanisme procedurale in scopul uniformizarii practicilor judecatoresti”.

„Comisia Europeana prin Mecanismul de Cooperare si Verificare a recomandat inca din 2010 Romaniei, si aceasta s-a obligat, ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa functioneze mai eficient ca instanta de casatie si sa se ocupe de unificarea jurisprudentei intrucat, potrivit raportorilor, reformele nu sunt suficient de aprofundate pentru a combate cu succes efectele practicii neunitare, in detrimentul justitiabilului si decredibilizarii actului de justitie”, se arata intr-un comunicat al AMR.

AMR: Senatorii au dat dovada de necunoastere sau rea-vointa

Asociatia profesionala este de parere ca „noile coduri de procedura, atat de mult clamate, sunt deficitare si sub aspectul lipsei dispozitiilor legale care sa garanteze, intr-un proces coerent, natural, logic si structurat, unificarea practicii judiciare. Or, proiectul de lege recent respins, cu o motivare hilara, care traduce ignoranta si superficialitate, avea menirea de a raspunde cerintelor imediate, cu anihilarea lacunelor legislative”.

„Tributari disciplinei de partid, senatorii, prin votul lor, au dat dovada de necunoastere sau rea-vointa, desconsiderare si lipsa de responsabilitate fata de eforturile inclusiv europene investite in procesul major de elaborare a acestui proiect sustinut prin fonduri europene, ce a insumat munca a sute de judecatori si procurori, a asociatiilor profesionale si care, finalizat si asumat la nivel national, reprezenta indeplinirea unui angajament al clasei politice romanesti pentru o reala reforma in justitie”, sustine AMR.

Asociatia mai spune ca „interesul politicului este de a mentine justitia in postura de „tap ispasitor”, expusa criticilor nedrepte, insidioase si iresponsabile, ca reformarea justitiei este doar prin vointa politica un simulacru, ca actele asa-zis „reformatoare” promovate sunt doar cele care slujesc interese politice si care ignora constient dreptul romanului la o justitie dreapta, democrata si independenta”.

Senat: Noile coduri prevad deja mecanisme de promovare a practicii unitare

Luni, 31 octombrie, Plenul Senatului a respins, in calitate de camera decizionala, cu 59 de voturi impotriva, 3 abtineri si 52 de voturi pentru, proiectul de lege privind promovarea practicii unitare si de modificare si completare a Legii nr.304/2004 privind organizarea judecatoreasca, Codul de procedura Civila si Codul de Procedura Penala.

In timpul dezbaterilor, atat reprezentantii Guvernului, cat si Comisia juridica s-au declarat pentru respingerea proiectului de lege.

„Propunerea legislativa aduce atingeri principiului repartizarii aleatorii a cauzelor si implicit a independentei activitatii magistratilor. Se afecteaza si transparenta in efectuarea actului de justitie. Solutiile din initiativa legislativa aduc atingeri in solutionarea cu celeritate a cauzelor. In codurile de procedura civila si procedura penala adoptate sunt preconizate solutiile pentru unificarea practicilor judiciare”, a declarat Gabriel Tanasescu, reprezentantul Guvernului.

Presedintele Comisiei Juridice din Senat, senatorul PSD, Toni Grebla, a declarat ca cele doua coduri, „de procedura penala si de procedura civila adoptate prevad modalitati, mecanisme procedurale in scopul uniformizarii practicilor judecatoresti. Comisia juridica, cu majoritate de voturi, propune un raport de respingere. Insa, avand in vedere ca inclusiv Instanta Suprema, CSM, noi apreciem ca nu stim cum vor evolua institutiile din coduri care privesc unificarea practicii jduecatoresti. Si pentru a nu intarzia legiferarea, propunem retrimiterea proiectului la comisie si sa il reluam in sesiunea urmatoare dupa ce vom vedea cum functioneaza noile coduri”.

Propunerea de retrimitere la comisie nu a fost imbratisata de ceilalti colegi, senatorul UDMR Gyorgy Frunda cerand sa se voteze raportul de respingere al Comisiei Juridice.

Potrivit expunerii de motive a initiatorilor (parlamentari din toate partidele poltiice, cei mai multi insa din PSD), proiectul de lege:

  • vizeaza promovarea unei practici unitare care duce la imbunatatirea calitatii actului de justitie;
  • prevede mecanisme procedurale, astfel incat aplicarea lor sa se finalizeze cu o practica unitara, atat pe plan orizontal, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cat si pe plan vertical de la Inalta Curte de Casatie si Justitie pana la Judecatorie, si care permite Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa isi indeplineasca obligatia constitutionala de a „asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii”;
  • spre deosebire de Recursul in interesul legii, care are un efect numai reactiv, dupa ce daunele cauzate de o practica neunitara s-au manifestat deja, contine un sistem pro-activ, complet si coerent, inerent promovarii stabilitatii practicii judiciare, prin introducerea unor mecanisme procedurale care impiedica formarea unei jurisprudente neunitare si permite revizuirea deciziilor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie;
  • stabileste specializarea judecatorilor si a completelor de judecata, ca o masura usoara si eficienta pentru a promova stabilitatea practicii judiciare, fara a impiedica o rotatie potrivita a judecatorilor si fara a impiedica o gestiune eficienta a resurselor umane.

Mai multe detalii aici despre proiectul de lege si despre parcursul sau din Parlament

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro