Automobilul sarb Zastava: De la bombardamentele NATO la situatia de a fi curtat de mai-marii lumii auto

Zastava, producatorul national auto al Serbiei, a avut o istorie complicata. Acum 20 de ani vindea masini in SUA si devenea subiect international de bancuri. Acum un deceniu bombele NATO au distrus cateva cladiri si au ranit muncitorii. Insa producatorul e din nou in carti, si, desi construieste „la foc mic”, e curtat de cativa constructori de prim rang. Cine vrea Zastava si cum vor sarbii sa incerce reteta „Dacia – Renault”, arata o analiza just-auto.

Istorie cu bancuri, decapotabile si bombe

Compania Zastava din orasul Kragujevac a fost fondata acum peste 150 de ani, ca producator de armament. Pe la 1930 producea camioane pentru armata Iugoslava, iar primul autoturism a iesit de pe liniile de asamblare in 1953. O mare parte din istoria Zastava se leaga de Fiat, mai multe modele ale italienilor fiind la originea masinilor Zastava produse si azi.

Din 1986 masinile Zastava au ajuns si in SUA, sub marca Yugo, iar cel mai ieftin model avea un pret de pornire extrem de atragator: sub 4.000 de dolari. Variantele de top erau decapotabile, aveau jante din aliaj si transmisie automata, insa marile probleme de fiabilitate au facut din Yugo subiectul preferat al glumelor, la fel cum se intampla la noi cu Lastun.

Criza din Balcani a dus, la inceputul anilor 90′, la inchiderea majoritatii filialelor internationale ale Zastava, mai ales ca sanctiunile impuse fostei Iugoslavii nu mai permiteau exporturi. In 1999, fortele NATO au bombardat complexul din Kragujevac care figura ca fiind o tinta militara din cauza productiei de arme. Cateva hale au fost distruse, au fost raniti muncitori, iar productia a scazut mult.

Cele mai ieftine masini din Balcani

De la dezastrul de acum noua ani, Zastava a inceput sa-si revina iar productia a crescut treptat, chiar daca tinta de anul acesta: 18.000 de masini, este minuscula fata de maximul de 250.000 atins la apogeul Yugo. Productia din prezent combina modele relativ noi cu masini putin schimbate in ultimii 30 de ani.

In toamna lui 2005 s-a semnat acordul pentru asamblarea la Zastava a celei de-a doua generatie Fiat Punto, pe care producatorul are dreptul sa-l vanda in cateva tari din Balcani, sub numele Zastava 10. Un alt acord international a fost semnat in iulie 2007 cu Opel, pentru asamblarea modelului Astra Classic, cu piese din Polonia.

Tinta este constructia a 30.000 de masini Astra intre 2008 si 2012, iar la Punto nu se pot produce mai mult de 800 de masini pe luna in prezent. Zastava 10 costa de la 8.000 de euro in sus. Asamblarea de masini Opel ar trebui sa inceapa spre finalul anului.

Din vechea garda face parte modelul Skala 55, care practic e aproape identic cu modelul Fiat 128, masina anului in Europa in 1970. Modelul Zastava din prezent costa 4.000 de euro. O alta masina neschimbata de mult timp este modelul Koral, pe platforma de Fiat 127, cu pretul de 4.300 euro.

Sarbii au si un rival pentru Dacia, hatchback-ul Florida, ceva mai nou decat celelalte, proiectat in 1987 de celebrul Giugiaro. Modelul a primit un suflu de modernitate si dispune din 2007 de motoare common-rail Ford – PSA, la fel ca cele de la Peugeot 207 si Ford Fiesta. Preturile sunt intre 5.000 si 8.500 de euro.

Miliardul care poate s-o puna pe picioare

Reprezentantii Zastava spun ca uzina are oameni calificati pentru a putea scoate pe piata modele noi, insa este nevoie disperata de bani. S-a calculat ca sunt necesari 1,2 miliarde euro pentru o modernizare completa. Fabrica ar deveni rentabila daca ar produce 50.000 de masini pe an, iar statul sarb a scos-o la privatizare dar trebuie sa protejeze si cele 100.000 de locuri de munca aferente fabricii si furnizorilor.

Un minim de investitii ar fi 150 milioane euro in primii doi ani, insa acesta ar fi doar primul pas. Imaginea dezastruoasa a unei marci poate fi reparata cu succes. A dovedit si Volkswagen cu brandul Skoda, la fel cum face in prezent si Renault cu Dacia.

Chinezii, italienii si nemtii – interesati de o baza pentru constructia de masini low-cost in Balcani

Zastava e interesanta pentru ca transformarea ei intr-o fabrica moderna nu ar dura mult, mai ales ca in ultimii ani s-a mai investit in tehnologie foarte noua, precum roboti si o noua linie pentru sasiuri. Guvernul de la Belgrad a scos uzina la privatizare si spera sa gaseasca inca de anul acesta un cumparator care sa asigure in viitor o capacitate de productie de peste 120.000 de masini pe an.

Sunt trei companii care s-au aratat in mod special interesate: Fiat, Volkswagen si chinezii de la FAW. Italienii sunt cei mai apropiati de compania slava – sunt parteneri inca de acum jumatate de secol, iar amprenta italienilor este mai mult decat puternica. In plus, Zastava asambleaza Punto si anul acesta ar trebui sa scoata de pe liniile de asamblare 6.000 de unitati. In plus, surse de la Fiat spuneau ca Serbia ar fi un loc bun pentru un model low-cost de clasa mini din care s-ar putea produce 50.000 de unitati anual. Nici productia vehiculului comercial Doblo Cargo nu este exclusa, insa in momentul de fata este prea devreme de spus ce se va face.

Un alt pretendent interesat de fabrica din tara vecina este Volkswagen AG caruia nu i-ar strica o baza low-cost in Balcani, mai ales ca s-ar putea ajuta si de furnizorii de langa fabrica din Slovacia. Skoda nu mai are demult imaginea si tarifele unei marci low-cost, iar daca nemtii vor decide ca vor cu adevarat sa produca masini super – ieftine ar putea alege Kragujevac.

Nu in ultimul rand, chinezii de la FAW si-au aratat si ei dorinta de a participa la licitatie. Tot „factorul Dacia” functioneaza si in filosofia lor, o masina ieftina le-ar putea asigura o intrare cu dreptul pe piata europeana. Pana acum prezenta chinezilor pe continent a fost timida, au venit cu cateva SUV-uri desfiintate la testele de siguranta iar volumele au fost mici. Ramane de vazut daca oferta chinezilor va fi suficient de convingatoare pentru autoritatile de la Belgrad care vor sa vada uzina pe maini bune.

In orice caz, Zastava e o fabrica la care forta de munca este calificata, iar nivelul investitiilor necesare pentru a o face rentabila e mult mai scazut decat cel necesar unei afaceri greenfield. In plus, piata auto din Serbia e in urcare, iar prognozele arata ca se vor vinde 80.000 de masini in 2010, avans de 50% fata de 2005. O buna parte din productie s-ar putea vinde pe plan local, mai ales daca o marca straina de traditie va produce masini low-cost.

In plus, Zastava nu este interesanta doar gratie autoturismelor. Exista si divizia Kamioni care produce camioane Iveco de conceptie veche, dar si divizia Specijalni Automobili din Sombor, care produce un model pick-up derivat din autoturismul Florida.