Bacalaureat 2012 – promovabilitatea a fost de 100%

Life goes on. In urmă cu câtva timp departamentul de RH din firmă a cerut angajaţilor să completeze un formular în care se găsea şi întrebarea « Primiţi regulat feed-back de la superiori în ce priveşte munca dumneavoastră ? ». O doamnă, trecută bine de 40 de ani şi cu copii majori, răspunde că doar arareori. O chem în birou pentru a-şi detalia răspunsul şi susţine acelaşi lucru, spunându-mi că de câteva luni bune nu a mai primit fluturaşul de salar. Vara trecută, aceeaşi doamnă îşi ia mai multe zile libre pentru a-şi pregăti examenele de bacalaureat –sau de maturitate, cum se spunea altă dată. Tot de anul trecut, avem în firmă un matur în plus !

Anul acesta, era cât pe ce să mai avem doi maturi, dar se pare că nu au ştiut răspunde suficient de argumentat la întrebarea « Qui est Kiki ? ». Imi pare rău pentru ei, chiar dacă era o simplă chestiune de orgoliu, de genul « ce, io-s mai prost decât Ponta şi Mang ? », mai ales că profesional sunt excelenţi şi nu au furat nimic din ceea ce sunt şi ştiu. Tot profesional, dacă nu vor dori să lucreze la stat, bacalaureatul nu le-ar fi adus nimic în plus.

In sinea mea, speram să-şi ia bacalaureatul : erau promovabili, dar iată că nu au promovat. Se încadrau în profilul ratei de promovabilitate : niciunul nu a fost repetent, ba chiar au absolvit liceul cu note bune. Liceele respective nici nu aveau o rată mare a repetenţiei, ca să nu spun ca acesta era zero ; deci, elevi buni, profesori şi ei excelenţi, nu-i aşa, doar inspectorii coordonatori nu făcuseră comentarii negative la adresa activităţii lor ! Azi doar, ce-mi ţiuie urechile : ratele de promovabilitate au fost în general mici, deşi anul acesta nu se făcuseră teste ca anul trecut pentru a putea estima rata de promovabilitate. Pe toate canalele radio-TV comentatorii, secretarii de stat şi ministresa o ţineau langă : promovabilitate mică, deşi ei erau cu rezultatele în faţă, unele primite prin SMS sub ochii mei. Nimeni nu mi-a vorbit de rata de PROMOVARE efectivă, ci doar de cea de promovabilitate. Başca, o reporteriţă, ce probabil va susţine şi ea cât de curând acest examen, îmi susura că în nu ştiu ce liceu « promovabilitatea a fost decât » de nu-ştiu-cât la sută !

Rata de promovabilitate ar fi fost util să fie cunoscută încă de mai de mult, iar acum să ni se anunţe rata de promovare, ca să fie comparate cele două rate, să se tragă concluzii şi ce se mai face pe la minister când nu se dizolvă comisii inutile plebei.

Pentru ca, în toamnă cel puţin, să aflu şi eu care va fi fost rata de promovare, mă gândeam că, poate, cui în drept îi vor cădea ochii, macar unul, peste acest articol şi va nota următoarele : promovabilitatea este doar capacitatea de a promova, pe care, înainte de evaluare, o au toţi candidaţii, în proporţie de 100% (vorbim aici de teorie, nu şi de practică). Venind prin filieră franţuzească (« promouvoir ») din latinescul « movere », a mişca, a împinge şi prepoziţia de ablativ «pro » (idem în greacă) , înainte, înspre sus, promovabilitatea este capacitatea de a fi ridicat la un rang superior –altfel spus, vorbim de o simplă posibilitate. Promovarea, în schimb, este efectivitatea ridicării la un rang superior, cel de bacalaureat, treapta cea mai de jos a gradelor universitare oarecum – altfel spus, vorbim despre realitatea actului. I. Mang şi V. Ponta, spre exemplu, sunt şi ei « doctorabili », chiar dacă în ochiul lor ei se consideră « doctori ». (Mai pe larg în ce priveşte distincţia, Aristotel, Meatafizica 1049b sq şi Plotin, a 2-a Eneadă, cartea 5.)

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro