Buget 2019 Exprimări caraghioase din proiectul de bugetl pe 2019

Bugetul de stat este însoțit de un document în care unele formulări și idei atrag atenția. Acestea arată, de altfel, și modul în care gândesc autoritățile: de la România care se află în topul economiilor UE, la riscuri pozitive. Mai mult, își asumă succese care nu sunt ale lor.

1. Plata muncii suplimentare: o risipă a banului public.

În „Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020-2022” se vorbește, printre altele, despre evitarea risipei banului public, prin măsuri de limitare a cheltuielilor. Una dintre măsuri: munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apărării, siguranței și ordinii publice sau personalului cu statut special.

2. Riscurile „sunt pozitive”

„Pe plan intern, riscurile sunt în general pozitive. De asemenea, redresarea cererii pe piaţa imobiliară, pe segmentul locuinţelor, ar putea antrena o relansare a activităţii în construcţii”, se arată în document.

3. În același document, Finanțele cred că economia Europei o să crească, dar se așteaptă să și scadă.

„În ciuda unui mediu mai incert, se preconizează că toate statele membre vor continua să înregistreze creștere economică, deși într-un ritm mai lent, datorită forței consumului și investițiilor interne. În absența unor șocuri majore, Europa ar trebui să poată susține o creștere economică peste potențial, crearea intensă de locuri de muncă și scăderea șomajului”.

Ceva mai jos în document: “Riscurile care pot afecta economia reală şi implicit obiectivul de creştere economică sunt în principal de natură externă. Economia românească, ca parte a economiei europene, depinde de contextul economic internaţional şi în special, de creşterea economică din principalele ţări partenere din punct de vedere comercial”.

Reamintim știrea de ieri: Italia a intrat în recesiune tehnică

4. Creștere economică de 5,5%

Bugetul este construit pe o creștere economică de 5,5%. Pentru anul trecut, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează 4,5%. Să spunem că așa e, până la proba contrarie. Luând în considerare că economia românească este strâns legată de cea a Europei, care este de așteptat să încetinească mult (reamintim știrea despre Italia), rămâne de văzut cum va reuși țara noastră să depășească creșterea din 2018 și să urce în aceste condiții.

5. România, „în topul economiilor UE”

O frază interesantă, foarte lungă, din cadrul Raportului spune că printre provocări se află chiar susținerea reformelor structurale necesare, un spaţiu fiscal suficient de manevră în caz de dificultăți economice sau stimularea unei atitudini corecte privind creșterea salariilor pe baza creșterii productivității muncii.

Tot în document scrie că odată atinse aceste provocări, România se va putea menține „în topul economiilor UE”.

Fraza integrală:

„România are în viitor o serie de provocări: soliditatea bugetului public, angajat şi în susținerea reformelor structurale necesare, un spaţiu fiscal suficient de manevră în caz de dificultăți economice proprii şi/sau prin contagiune, menţinerea datoriei publice în limite sustenabile, eficienta politicilor publice care trebuie să se manifeste în performanţa mediului de afaceri, antreprenorial, şi mobilitatea forței de muncă, a bunurilor şi serviciilor, stimularea unei atitudini corecte privind creșterea salariilor pe baza creșterii productivității muncii, îmbunătățirea colectării precum și creșterea potențialului de absorbție al fondurilor europene, provocări care odată atinse, ne pot îndreptați la speranța menținerii României în topul economiilor UE și astfel creșterea nivelului de trai al membrilor societății, deziderat major al Programului de

Guvernare”.

6. Guvernul crede că a reușit să aducă România în prim-planul lumii artistice

Autoritățile cred că ele sunt motivul pentru care industria cinematografică s-a făcut remarcată, pentru că anul trecut a fost implementată Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Problema este că Hotărârea pentru implementarea Schemei a fost adoptată la jumătatea anului, iar proiectele au început să se depună din 12 octombrie, iar până în 3 decembrie erau aprobate șase. Așadar, succesul cinematografic al România nu are nicio legătură cu proiectul autorităților.

Iată textul:

„Obiectivele urmărite, odată cu introducerea acestui nou mecanism de sprijin, au fost atinse de Guvern care a reușit să aducă România în prim-planul lumii artistice

promovând atât peisajele, tradițiile și valorile noastre naționale, cât și specialiștii care activează în industriile creative.”