Cateva aspecte delicate ale modificarilor de procedura fiscala

Dupa mai bine de trei luni de asteptare, in Monitorul Oficial nr. 151 din 28.02.2014 au fost publicate modificarile Codului de procedura fiscala. De la momentul lansarii primului proiect si pana la versiunea publicata in Monitorul Oficial, textul legislativ a suferit zeci de modificari.

Initiativa modificarii Codului de procedura fiscala a apartinut Directiei de legislatie din cadrul Ministerului de Finante si a avut trei obiective.

Unul uzual, inlaturarea unor deficiente de aplicare in practica a textelor de Cod, si doua circumstantiale, imbunatatirea colectarii bugetare prin combaterea evaziunii fiscale si recastigarea unei pozitii procesuale privilegiate a autoritatilor fiscale in situatii in care se remarcase o jurisprudenta constanta in favoarea contribuabilului.

Masurile anti-evaziune si anti-abuz propuse prin textul initial au inclus obligativitatea certificarii declaratiilor fiscale de catre consultanti fiscali si atragerea raspunderii solidare a acestora, instituirea penalitatii de nedeclarare de 25% si reglementarea verificarilor fiscale speciale ce urmau a fi efectuate de inspectorii antifrauda.

In ceea ce priveste recastigarea pozitiei procesuale privilegiate de catre ANAF, versiunile initiale ale proiectului includeau prevederi precum cea a suspendarii prescriptiei pe perioada cuprinsa intre emiterea deciziei de desfiintare a deciziei de impunere de catre organul de solutionare a contestatiei si momentul emiterii unui noi decizii.

Indiscutabil, textele propuse initial erau exagerat de inflacarate in instituirea de noi sanctiuni (fiscale si penale) si multe dintre ele neconstitutionale sau cel putin contrare principiilor reglementate de dreptul comun.

Foarte vehement impotriva masurilor dure de administrare fiscala propuse, mediul de afaceri a reusit sa determine Guvernul aflat in an electoral si in plin proces de remaniere, sa elimine toate aceste masuri.

Cele mai importante modificari de procedura fiscala aduse de Ordonanta de urgenta nr. 8/2014 includ:

introducerea inregistrarilor audio-video ca materiale de proba;

introducerea ca optionala a certificarii declaratiilor fiscale de catre consultantii fiscali;

instituirea de noi obligatii declarative stabilite in sarcina beneficiarilor de venit stabiliti in alte state membre ale Uniunii Europene;

introducerea unor reguli suplimentare in vederea asigurarii unei solutionari mai rapide a deconturilor de TVA;

schimbarea procedurii de regularizare si restituire a creantelor fiscale cu retinere la sursa;

introducerea termenului de 30 de zile pentru notificarea anterioara instituirii popririi;

modificarea nivelului dobanzilor de intarziere si reglementarea expresa a situatiilor in care contribuabilul are dreptul la dobanzi de intarziere si

majorarea pragului de materialitate de la 3 milioane la 5 milioane, de la care competenta in solutionarea contestatiilor trece de la Directiile regionale la Directia Generala de solutionare a contestatiilor din cadrul ANAF.

In prezentul material voi viza doar doua dintre modificarile mai delicate: extinderea mijloacelor de proba si diminuarea dobanzilor de intarziere.

Utilizarea ca mijloc de proba a inregistrarilor audio-video

Din sectiunea dedicata luptei impotriva evaziunii fiscale a supravietuit completarea adusa articolului 49 din Codul de procedura fiscala, conform careia organele fiscale vor putea utiliza ca mijloace de proba si inregistrarile audio-video, precum si informatii aflate pe orice mediu de stocare.

Modificarea este succinta si nu face trimitere la nicio alta dispozitie din dreptul comun si nici nu anunta publicarea vreunui Ordin ANAF care sa reglementeze in mod specific conditiile si modalitatile in care pot fi efectuate si administrate ca probe in contenciosul fiscal inregistrarile audio-video.

Conform Noului Cod de procedura penala, supravegherea tehnica (constand in interceptarea comunicatiilor, accesul la sistemele informatice, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice si obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane) este posibila numai in baza hotararii judecatorului de drepturi si libertati, la propunerea procurorului.

Evaziunea fiscala si spalarea banilor se numara printre infractiunile pentru care procurorul poate solicita supravegherea tehnica, in conditiile in care exista suspiciuni rezonabile cu privire la savarsirea unor infractiuni, iar probele nu pot fi obtinute in alt mod, fara a prejudicia ancheta. Desigur, masura trebuie sa fie proportionala cu restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale.

Important de mentionat este ca inregistrarile efectuate de parti sau de alte persoane au constituit si constituie mijloace de proba (fara a fi nevoie de o procedura suplimentara de autorizare), cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii.

De asemenea, vor putea fi folosite ca mijloace de proba in procesul fiscal inregistrarile video impuse prin acte normative speciale (ex. in cazul denaturarii alcoolului accizabil utilizat in scop industrial sau, in cazul caselor de schimb valutar etc).

Modificarea Codului de procedura fiscala este extrem de importanta in contextul in care, in acest moment, controalele fiscale pun accentul pe depistarea retelelor infractionale.

Consider insa ca o astfel de modificare ar trebui urmata de emiterea unor norme metodologice mai detaliate sau a unor acte normative dedicate, care sa armonizeze noile dispozitii procedural-fiscale cu cele ale Codului de procedura penala.

Dobanzile de intarziere

Prin OUG nr. 8/2014 a fost diminuat nivelul dobanzii pentru fiecare zi de intarziere de la 0,04% la 0,03%. In acest conditii, nivelul dobanzii pentru neplata taxelor poate ajunge anual la 10,95% fata de 14,6% cat era anterior.

Prin exceptie, nivelul dobanzii pentru obligatiile fiscale esalonate la plata conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 29/2011, pentru care contribuabilul constituie intreaga garantie sub forma scrisorii de garantie bancara si/sau mijloace banesti la o unitate a Trezoreriei Statului, este de 0,02%.

Acest procent al dobanzii de intarziere se aplica atat sumelor datorate de contribuabil catre bugetul de stat, cat si sumelor restituite cu intarziere de stat contribuabilului, sau stabilite eronat in sarcina contribuabilului.

Inegalitatea intre stat si contribuabil este adusa insa de penalitatile de intarziere, in procent de 0,02% pe zi (7,3% anual), pe care numai contribuabilul le poate datora (nu si fiscul contribuabilului). Conform OUG nr. 50/2013 care a introdus la 1 iulie 2013 penalitatile zilnice de intarziere, acestea au un caracter sanctionator, menite sa descurajeze neconformarea, in timp ce dobanzile au un caracter recuperatori, destinate protejarii valorii creantelor fiscale incasate cu intarziere.

Mai mult sau mai putin intamplator, descresterea dobanzilor de intarziere prin OUG nr. 8/2014 vine intr-un moment in care Curtea de Justitie a Uniunii Europene a pronuntat o decizie de referinta impotriva autoritatilor fiscale romane (cauza Steaua Romana) obligandu-le pe acestea la plata dobanzilor de intarziere in cazul rambursarilor cu intarziere a taxelor si impozitelor.

Prin diminuarea procentului dobanzii de intarziere s-a minimizat practic impactul jurisprudentei favorabile contribuabililor asupra bugetului de stat: contribuabilii avand dreptul la o dobanda de intarziere de 0,03% pe zi, iar fiscul avand dreptul atat la dobanda cat si penalitati de 0,05% pe zi. Mentionez ca nu exista nicio situatie reglementata de legislatia in vigoare in care contribuabilul nu ar fi sanctionat cu penalitati de intarziere.

Exista insa si o parte buna, respectiv reglementarea expresa a dreptului contribuabililor la dobanzi de intarziere in cazul creantelor rezultate din anularea unui act administrativ fiscal.

Dobanzile incep sa fie datorate din ziua in care a operat stingerea creantei fiscale stabilite prin actul administrativ anulat si pana la data restituirii sau compensarii creantei contribuabilului. Totusi, dobanzile nu se vor acorda daca s-a solicitat acordarea de despagubiri potrivit Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, precum si in situatia in care decizia de impunere a obligatiilor fiscale stabilite din oficiu este desfiintata de autoritatile fiscale ca urmare a depunerii de catre contribuabil a declaratiilor fiscale.

Potrivit Ordonantei, dobanzile se vor acorda pentru actele administrative emise si anulate dupa 28 februarie 2014 (data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta).

N.Red.Luisiana Dobrinescu si-a inceput cariera in 2001, in calitate de consilier juridic pentru Finconta PKF, specializandu-se in dreptul comercial si in dreptul muncii. Avand dubla calificare in domeniul juridic si economic, Luisiana s-a specializat incepand cu anul 2003 in drept fiscal, devenind consultant pe probleme de fiscalitate si procedura fiscala. In anul 2007 a devenit membra a Baroului Bucuresti si timp de 5 ani a facut parte din echipa de taxe a Biris Goran.

In iulie 2012 a infiintat Dobrinescu Dobrev SCA, alaturi de Ionut Dobrinescu si Dumitru Dobrev. Casa de avocatura ofera consultanta de taxe si asistenta in inspectia fiscala, pledeaza in litigii civile, administrative si fiscale si reprezinta firmele cu succes in relatia cu Fiscul.

In ultimii sapte ani, Luisiana s-a specializat in mod deosebit in materia taxei pe valoarea adaugata si in procedura fiscala.

Este membra a VAT Forum si coordonator al Grupului de Analiza Fiscala din cadrul A.R.S.I.T., calitate in care participa la sedintele de lucru organizate de Ministerul Finantelor Publice, pe probleme de legislatie fiscala.

Cateva aspecte delicate ale modificarilor de procedura fiscala

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”