Ce așteaptă românii de la 2023

Cu un deceniu în urmă, compania de cercetare Ipsos a pus bazele unui studiu global care evaluează așteptările consumatorilor din întreaga lume cu privire la anul următor, invitându-i totodată să reflecteze la anul care se apropie de final. În 2022, studiul ajunge la a 11-a ediție, la care au participat peste 24.000 de cetățeni din 36 de țări, inclusiv România.

Față de media globală, mult mai mulți români sunt îngrijorați cu privire la perspectiva economică

• 88% se așteaptă ca prețurile să crească mai rapid decât veniturile populației (+3pp față de 2021). La acest capitol ne situăm printre națiunile cele mai pesimiste: Africa de Sud (91%), Chile (89%) sau Argentina (88%).

• 84% dintre români spun că este probabil ca ratele dobânzilor să fie mai mari în 2023 față de 2022, la paritate cu opiniile exprimate de cetățenii din Marea Britanie sau Chile.

• 82% consideră că inflația în 2023 va fi mai ridicată față de 2022, ceea ce ne plasează între primele 6 țări care se tem de erodarea puterii de cumpărare în decursul anului viitor.

• Trei din patru români (76%) se așteaptă ca rata șomajului la nivel național să fie mai mare în 2023 față de 2022 – o pondere apropiată de Ungaria, Spania, Italia sau Polonia.

• Jumătate dintre români (52%) văd ca probabilă salvarea țării cu finanțare de urgență din partea FMI – o pondere foarte apropiată de Spania sau Ungaria, respectiv peste media globală.

• Mai puțin de jumătate (46%) consideră ca probabilă prăbușirea piețelor bursiere importante din întreaga lume, fapt ce ne situează în treimea inferioară a clasamentului pentru acest indicator, sub media globală. Cu toate acestea, probabilitatea unui crah bursier mondial exprimată de conaționalii noștri a crescut cu 13pp față de 2021, ceea ce indică îngrijorare în contextul unui grad mare de interconectare pentru economia și finanțele globale.

ANUL 2022, ÎN RETROSPECTIVĂ. OPINIA CONSUMATORILOR.

2022 a fost marcat de izbucnirea războiului în Europa, turbulențe economice, inflație la niveluri record și urgență climatică. Așa cum se întâmplă de obicei, există o diferență majoră între percepția cetățenilor cu privire la ce a adus acest an pentru țara lor, respectiv pentru ei și familiile lor. 3 din 4 cetățeni la nivel global (73%) sunt de acord că 2022 a fost un an prost pentru țara lor, față de peste jumătate (56%) care afirmă același lucru pe plan personal sau al familiei lor.

Există o ușoară îmbunătățire a acestor evaluări față de valul din 2021 (4 puncte procentuale/ pp la nivelul țării, respectiv 2pp la nivel personal sau al familiei), în timp ce diferența față de 2020 – annus horribilis care a marcat răspândirea pandemiei COVID-19 – este considerabilă. Cu doi ani în urmă, 90% dintre cei intervievați la nivel global spuneau că 2020 a fost un an prost pentru țara lor, iar 70% afirmau același lucru referitor la ei și familiile lor.

Românii au resimțit mult mai puternic evenimentele din cursul acestui an: 83% dintre conaționalii noștri consideră că 2022 a fost un an prost pentru România, iar 61% sunt de acord că a fost un an prost pentru ei și familiile lor. Deși evaluările retrospective ale românilor cu privire la țara lor s-au îmbunătățit în comparație cu 2021 (+6pp), continuăm să ne numărăm printre națiunile care ies în evidență prin nivelul ridicat al opiniilor negative privind anul în curs, alături de Ungaria, Marea Britanie (87%, fiecare) sau Polonia (85%).

Cetățenii planetei sunt pesimiști în privința multor aspecte privind anul care urmează – nu doar din perspectivă economică, dar și referitor la dezastre climatice sau folosirea armelor nucleare. Complexitatea și diversitatea acestor amenințări indică un moment istoric, care vine după mulți ani de prosperitate în Europa și societățile capitaliste. Acest context impune provocări noi pentru populație, guverne și companii.

STAREA ECONOMIEI ÎN 2023

Studiul Ipsos indică un grad mai mare de pesimism cu privire la economia globală, prin comparație cu anii precedenți. Mai puțin de jumătate dintre cetățenii planetei (46%) consideră că economia globală va fi mai puternică în 2023 față de 2022 – o scădere substanțială atât față de 2021 (61%) cât și față de primul an al pandemiei (54% în 2020). Românii sunt mai conservatori față de starea economiei globale în anul care urmează: doar 38% consideră că aceasta se va îmbunătăți, ceea ce duce la o scădere cu 15pp a acestui indicator, față de 2021.

Motivele din spatele pesimismului general cu privire la economia globală sunt clare, din perspectiva majorităţii consumatorilor: creșterea costului vieții (79% se așteaptă ca prețurile să crească, 75% se așteaptă ca rata inflației să crească), creșterea dobânzilor (74%) sau creșterea ratei șomajului (68%).

Este îngrijorător faptul că aproape jumătate (46%) dintre cetățenii celor 36 de state participante la studiu sunt de acord că țara lor va trebui să fie salvată cu finanțare de urgență din partea Fondului Monetar Internațional (FMI) – în special Africa de Sud (78%), dar și Argentina (70%), Columbia sau Polonia (69%, fiecare). Jumătate dintre consumatorii intervievați la nivel mondial se așteaptă ca piețele bursiere importante din întreaga lume să se prăbușească. Această pondere este semnificativ mai mare față de anul anterior (+15pp).

SECURITATEA MONDIALĂ ÎN 2023

Securitatea mondială reprezintă o reală preocupare, date fiind războiul din Ucraina și tensiunile la nivel internațional. Din acest motiv, a crescut nivelul de îngrijorare cu privire la folosirea armelor nucleare în cadrul unui conflict undeva în lume. Aproape jumătate dintre cetățenii intervievați la nivel mondial (48%) consideră acest scenariu probabil – o creștere semnificativă (14pp) față de anul trecut. Europenii, locuitorii țărilor puternic industrializate din grupul G7, precum și cetățenii din jumătatea de nord a continentului american sunt cei mai sceptici cu privire la folosirea armelor nucleare în 2023, în timp ce la polul opus al opiniilor se situează locuitorii Americii de Sud.

Alături de cetățenii Ungariei, românii sunt printre națiunile cele mai neîncrezătoare în scenariul utilizării armelor nucleare în cadrul unui conflict în 2023. Doar 28% dintre locuitorii țării vecine, respectiv 34% dintre români consideră probabil acest scenariu, în timp ce peste 50% din cetățenii fiecăreia dintre cele două țări îl resping ca fiind puțin probabil.

Tehnologia joacă un rol important în viețile noastre, însă poate fi folosită și în scopuri maligne. 44% dintre cetățenii intervievați la nivel mondial cred că e probabil ca hackerii unui guvern străin să provoace o închidere a sistemului informatic aparținând guvernului sau serviciilor publice importante din țările incluse în studiu. Ponderea acestora este în creștere cu 6pp față de 2021. În plus, un sfert dintre participanții la studiu (27%) cred că în 2023 un program de inteligență artificială scăpat de sub control și care nu poate fi oprit va provoca haos în țările lor.

Puțini români consideră probabile aceste scenarii de utilizare a tehnologiei în scopuri rău intenționate (27% în privința hackerilor străini, respectiv 16% în privința programului de inteligență artificială scăpat de sub control), ceea ce ne situează printre cele mai sceptice națiuni la acest capitol, alături de Ungaria.

Cetățenii planetei au opinii polarizate cu privire la probabilitatea ca războiul din Ucraina să se încheie în cursul anului viitor. 40% consideră probabilă încheierea conflictului în 2023, în timp ce 37% consideră acest lucru puțin probabil. Cei mai sceptici în această privința sunt europenii și cetățenii țărilor din grupul G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) – cu alte cuvinte, statele care au impus restricții Rusiei după data de 24 februarie 2022.

Polarizarea se menține și în România: 33% consideră probabilă încheierea războiului anul viitor, în timp ce 43% susțin contrariul.

STAREA MEDIULUI ÎN 2023

Majoritatea cetățenilor intervievați la nivel global consideră că schimbările climatice vor produce consecințe importante în cursul anului viitor. 65% cred că e probabil să existe mai multe fenomene meteorologice extreme în țara lor în 2023 față de 2022 (o pondere în creștere cu 5pp față de ediția precedentă). În plus, 6 din 10 participanți la studiu (57%) cred că 2023 va fi cel mai fierbinte an din istoria țării lor – asta, în condițiile în care vara acestui an a fost declarată a cincea cea mai călduroasă perioadă a planetei, de la începutul monitorizărilor climatice.

Deși majoritatea românilor (54%) sunt de acord că anul viitor va aduce mai multe fenomene meteorologice extreme, această pondere se situează sub media globală și este în scădere cu 3pp față de 2021. În plus, românii sunt cei mai sceptici că 2023 va fi cel mai fierbinte an din istoria țării (44%) – sub media globală (57%) sau media țărilor din UE (55%).

În ediția din acest an a studiului, românii se numără printre națiunile cel mai puțin îngrijorate de efectele schimbărilor climatice:

 doar 22% dintre conaționalii noștri cred că e probabil ca anul viitor să se producă un dezastru natural într-un oraș mare din România, față de 45% la nivel global, în medie, care afirmă același lucru despre țara lor, respectiv 33% în cadrul țărilor UE

19% consideră probabil ca părți din România să devină de nelocuit din cauza unui eveniment meteo extrem – comparativ cu 36% la nivel global, respectiv 28% în țările Uniunii Europene incluse în studiu

 în plus, doar 18% dintre românii participanți la studiu cred că în 2023 numărul de biciclete va depăși numărul de mașini din Capitală – o pondere la circa jumătate față de media globală (34%) sau a țărilor UE (31%).

Cetățenii multor țări – în special de pe continentul european – sunt sceptici cu privire la probabilitatea dezvoltării unei tehnologii revoluționare care să oprească schimbările climatice. Mai puțin de 20% dintre cetățenii intervievați în Franța, Belgia, România, Marea Britanie, Polonia, Elveția sau Ungaria consideră acest lucru probabil să se întâmple în 2023.

Relaxarea (sau chiar dispariția) restricțiilor asociate pandemiei Covid-19 au marcat revenirea călătoriilor și a turismului. Deși la nivel global ponderea consumatorilor care consideră că oamenii vor zbura mai puțin decât au făcut-o în 2019 (înainte de pandemie) a scăzut cu 3pp față de valul anterior al studiului (de la 45% la 42%), opiniile față de acest subiect sunt polarizate. În medie, 45% dintre cetățenii intervievați consideră puțin probabilă reducerea traficului aerian prin comparație cu 2019. În România, peste o treime dintre respondenți (35%) cred că vom zbura mai puțin ca înainte de pandemie (iar ponderea lor este în scădere), în timp ce aproape jumătate (49%) afirmă contrariul.

SOCIETATEA ÎN 2023

La nivel mondial, 6 din 10 participanți la studiu consideră puțin probabil ca țara lor să impună un nou lockdown provocat de Covid-19. Opinia românilor se înscrie în trendul de revenire la normalitate – 57% dintre compatrioții noștri resping ideea unui lockdown în 2023.

Anii pandemici și diversele restricții asupra mobilității populației au pus în discuție modul în care lucrăm, ‘legalizând’ de facto munca de acasă, uneori chestionand practicile bazate pe prezenteism, alteori contribuind la conștientizarea echilibrului dintre muncă și viață personală. În acest context, nu este încă foarte clar ce schimbări recente asupra modului în care lucrăm sau ne raportăm la muncă vor persista și evolua în anul care urmează. Astfel, doar 4 din 10 cetățeni adulți, la nivel mondial, consideră probabil ca implementarea unei săptămâni de lucru de patru zile să devină normalitate pentru companiile din țara lor. Ponderea românilor care speră în reducerea normei săptămânale de lucru este chiar și mai redusă (26% – aproape de Polonia sau Ungaria, cu 25% fiecare), ceea ce ne situează în partea inferioară a clasamentului global în această privință.

Majoritatea celor intervievați – atât pe plan mondial (56%), cât și în România (59%) – sunt de acord că în 2023 mult mai mulți oameni își vor trăi viețile în mediul virtual. Metaversul încă nu se bucură de o adopție în masă, însă diverse alte tehnologii și jocurile video ne permit de ceva vreme să avem alter egouri virtuale.

Doar o treime dintre participanții la studiu (34%) consideră că anul viitor oamenii din țara lor vor deveni mai toleranți unii față de alții. Europenii se numără printre cei mai sceptici la acest capitol (23% nivel de acord la nivelul țărilor UE), iar românii nu fac excepție – doar 17% dintre noi cred că 2023 va aduce mai multă toleranță.

TEHNOLOGIA ÎN 2023

O parte dintre cei intervievați se așteaptă ca spațiul cosmic să reprezinte un subiect relevant în 2023. Jumătate dintre participanții la studiu (47%) consideră probabil ca o rachetă spațială să fie lansată spre Marte, iar 39% cred că anul viitor va fi lansat un serviciu de turism spațial care va oferi oamenilor călătorii pe Lună.

Un sfert dintre cei chestionați (27%) se așteaptă să apară un implant care va fi introdus cu succes în creierul uman pentru a restabili amintirile pierdute.

Nivelul de acord față de cele trei afirmații este mai redus în România: 41% pentru lansarea unei rachete spre Marte, 35% față de serviciul de turism spațial spre Lună, respectiv 18% pentru un implant care să ne aducă înapoi amintirile pierdute.

PERSPECTIVE PENTRU 2023

În pofida multiplelor incertitudini care domină prezentul, 2 din 3 cetățeni ai lumii (65%) așteaptă ca 2023 să fie un an mai bun decât 2022, însă ponderea lor se înscrie pe o traiectorie descendentă, cu o scădere de 12pp față de 2020 și 2021, respectiv la minimul istoric al monitorizărilor începând din 2012, când a debutat studiul Ipsos. Nivelul de optimism față de anul viitor s-a redus cu cel puțin 10 puncte în 24 din cele 32 de țări acoperite de valurile din 2021 și 2022, ceea ce arată mai degrabă o atitudine conservatoare a consumatorilor. Chiar și în Brazilia, singură țară care înregistrează o creștere a nivelului de optimism cu privire la 2023, îmbunătățirea este marginală (+3pp).

România prezintă o descreștere însemnată a nivelului de optimism cu privire la anul care urmează – de la 80% în 2021 la 63%, în prezent. Cazul țării noastre nu este însă singular: în medie, 56% dintre locuitorii țărilor Uniunii Europene participante la studiu se așteaptă la un an mai bun – una dintre cele mai reduse ponderi, la acest capitol.

La nivel global, 3 din 4 consumatori (74%) declară că în 2023 vor adopta rezoluții personale pentru a face anumite lucruri pentru ei înșiși sau pentru alții. Locuitorii din America Latină sunt cei mai hotărâți în acest sens, comparativ cu restul continentelor (88% nivel de acord).

83% dintre conaționalii noștri intenționează să ia decizii personale pentru a face anumite lucruri pentru ei sau pentru alții, în cursul anului viitor. Ponderea acestora, deși în scădere cu 5pp față de 2021, rămâne cea mai mare din Europa, peste nivelul înregistrat în Spania (78%) sau Italia (77%).

„Studiul Ipsos indică prevalența preocupărilor și amenințărilor din plan imediat asupra vieții românilor: suntem îngrijorați de starea economiei însă sceptici cu privire la efectele schimbărilor climatice în 2023; nu știm dacă anul viitor va aduce încheierea războiului din Ucraina, iar creșterea nivelului de toleranță față de conaționalii noștri este puțin probabilă. Nivelul de optimism față de anul viitor este în scădere, însă ne păstrăm hotărârea de a adopta rezoluții pentru a schimba ceva”, spune Dorian Cazacu, Senior Client Director la Ipsos România.