Ce ne așteaptă în 2024? Euro ar putea trece de 5 lei la finalul anului, incertitudinile fiscale vor persista până după alegeri, dobânzile vor scădea cel mai devreme din luna mai (analiză)

Anul electoral dificil care urmează va trebui începe cu alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie. Alegerile locale, parlamentare și prezidențiale ar trebui să aibă loc în ultimele patru luni ale anului. Sondajele de opinie indică deocamdată sprijinul pentru actuala coaliție și după 2024, arată o analiză a Erste Bank, transmisă luni.

Cu incertitudinile fiscale care se profilează după alegeri și în așteptarea consolidării bugetare și a reformelor structurale, piețele vor analiza cu atenție rezultatele alegerilor și vor urmări cu atenție sondajele. Creșterile salariilor și mai ales ale pensiilor ar trebui să susțină consumul gospodăriilor, iar proiectele de investiții publice vor avea efecte pozitive asupra sectorului privat. Prin urmare, am putea vedea creșterea PIB-ului accelerând ușor în 2024, rămânând însă sub nivelul potențial. Scăderea inflației ar trebui să contribuie la creșterea în continuare a veniturilor reale.

Incertitudinile fiscale vor persista probabil până după alegerile generale din 2024

Vedem o creștere a PIB-ului în 2024 de 3,3% a/a, determinată de consumul gospodăriilor, ajutat de creșterile salariilor și investițiilor.

Riscurile le vedem a fi orientate în scădere din cauza cererii externe slabe și a investițiilor private întârziate, iar incertitudinile fiscale vor persista probabil până după alegerile generale din 2024. Economia românească s-a dovedit a fi rezistentă în 2023, această rezistență la șocuri urmând să fie testată în 2024, când economia rămâne, practic, fără spațiu fiscal.

Economia a intrat în decelerare în 2023, înregistrând o creștere a PIB de 1,4% a/a în primele trei trimestre ale anului, față de 4,6% a/a în ianuarie-septembrie 2022.

Dezinflația va continua în 2024, deși într-un ritm mai lent. Ne așteptăm ca IPC să atingă 5,3% a/a la sfârșitul anului 2024, de la 8,1% în octombrie 2023. Ne așteptăm la presiuni inflaționiste ușor mai mari la începutul anului viitor, pe fondul schimbărilor anunțate în taxarea indirectă și eliminarea plafoanelor la unele produse alimentare de bază în februarie 2024. Nu ne așteptăm ca inflația să atingă intervalul țintă în următorii doi ani.

Probabil leul va rămâne în zona 4,97-4,98 lei/euro și va atinge 5,1 lei/euro la finalul anului 2024

Ne așteptăm la o primă reducere a dobânzii cheie a BNR la jumătatea anului 2024. Guvernatorul BNR a exclus să discute despre reduceri de dobânzi până când inflația va scădea semnificativ și devine clar că procesul de dezinflație este ireversibil. În același timp, el a sugerat că discuțiile privind reducerea ratelor ar putea începe odată ce inflația scade sub nivelul dobânzii cheie.

Cele mai recente prognoze ale BNR arată că inflația ar urma să scadă sub acest nivel de 7,00% în al doilea trimestru al anului viitor, ceea ce corespunde anticipațiilor noastre ca dobânda cheie să rămână neschimbată cel puțin până la reuniunea din mai 2024, cu riscul de a amâna reducerile dobânzilor până în august. Vedem reduceri treptate de dobândă de câte 25 pb fiecare până la 5,75% nivel atins la finele anului 2024.

Cursul leului în fața euro ar trebui să rămână stabil în 2024. BNR și-a declarat disconfortul față de întărirea leului susținută de intrările de valută și chiar a decis să intervină și să cumpere euro, potrivit guvernatorului Isărescu. BNR a lăsat lichiditatea nesterilizată, cu o facilitate de depozit acționând ca instrument principal, pentru a descuraja speculatorii pe leu. Probabil leul va rămâne în zona 4,97-4,98 lei/euro și va atinge 5,1 lei/euro la finalul anului 2024.

Anul „superelectoral” politic începe cu votul pentru Parlamentul European în iunie 2024

Coaliția dintre liberali și social-democrați intră fără probleme în cel de-al treilea an. Sondajele de opinie sugerează în prezent continuitatea coaliției dincolo de alegerile din 2024, socialiștii fiind probabil principalul partid de coaliție.

Scorurile alegerilor din România sunt destul de sensibile la rata prezenței la vot, care tinde să se schimbe semnificativ între diferite tipuri de alegeri. În concluzie, ne așteptăm la materializarea scenariului de bază dar ne pregătim și pentru eventuale surprize, având în vedere istoria postcomunistă destul de fluidă a politicii românești, cu intenții ale alegătorilor care se schimbă rapid, arată analiza Erste.

Sursa foto: Rochu2008 | Dreamstime.com