Cererea de intrare in insolventa a Rompetrol SA, respinsa de Tribunalul Capitalei

Judecatorii de la Tribunalul Bucuresti au respins, luni, cererea debitorului SC „Rompetrol” SA, prin care a solicitat deschiderea procedurii insolventei, informeaza Mediafax. Decizia poate fi contestata de reprezentantii companiei.

Reprezentantii companiei pot formula apel, in termen de sapte zile de la comunicarea hotararii.

Compania Rompetrol S.A., parte a grupului petrolier Rompetrol, si-a cerut insolventa, potrivit portalului instantelor de judecata. Cererea de intrare in insolventa a fost depusa pe 28 mai si va fi judecata la Tribunalul Bucuresti la 8 iunie. Rompetrol S.A. coordoneaza activitatile de foraj, serviciile de sonda si cele de explorare si productie ale Grupului Rompetrol, grup al carui pachet majoritar de actiuni e detinut de compania KazMunayGas din Kazahstan.

Potrivit informatiilor financiare de pe site-ul Ministerului Finanatelor, Rompetrol SA avea datorii de 159 de milioane de lei in 2013. De asemenea, a inregistrat o pierdere de 53,2 milioane de lei, veniturile fiind de 66,4 milioane de lei.

Rompetrol a confirmat vineri printr-un comunicat de presa ca a cerut insolventa din cauza unei sentinte a Curtii de Apel Bucuresti. Procesul la care face referire Rompetrol este cel in care senatorul liberal Sorin Rosca Stanescu a fost condamnat marti la doi ani si patru luni de inchisoare cu executare. In octombrie 2014, senatorul a fost condamnat in dosarul Rompetrol. Sorin Rosca Stanescu era acuzat de utilizare a informatiei privilegiate si de aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat, iar Sorin Pantis, de manipulare a pietei prin tranzactii sau ordine de tranzactionare si de aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat. In acelasi dosar, fostul ministru al Comunicatiilor Sorin Pantis a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucuresti la 2 ani si 8 luni inchisoare cu executare in dosarul Rompetrol. De asemenea, prin decizia instantei, Alexandru Bucsa si Petrica Grama, in solidar cu Rompetrol, au fost obligati sa plateasca aproximativ 58 de milioane de dolari Ministerului Finantelor.

„Rompetrol SA, o societate netranzactionata, a solicitat Tribunalului Bucuresti deschiderea procedurii de reorganizare a societatii, in vederea continuarii operatiunilor comerciale derulate atat in Romania, cat si in strainatate. La sfarsitul anului trecut, societatea a fost obligata, in solidar cu alte persoane fizice, de catre Curtea de Apel Bucuresti la plata sumei de 58,5 milioane USD, la care se adauga dobanda legala calculata incepand cu data de 05.01.2001. Aspectele avute in vedere de Curtea de Apel Bucuresti privesc fapte savarsite in perioada 1999-2001, cu mult inainte de anul 2007 cand KazMunayGas a devenit actionarul majoritar al grupului de societati din care face parte si Rompetrol SA.

Dupa pronuntarea deciziei respective, societatea si-a aratat toata deschiderea in cursul procedurilor legale demarate de autoritatile fiscale pentru identificarea si evaluarea activelor sale, acestea instituind un sechestru asiguratoriu asupra bunurilor sale.

Punerea in executare a deciziei respective, inclusiv a dobanzilor legale, care in opinia autoritatilor fiscale reprezinta o suma de trei ori mai mare decat debitul principal, creeaza un dezechilibru financiar major pentru societate, avand efecte imediate in activitatile sale curente – intreruperea operatiunilor de profil, a contractelor in derulare, a investitiilor si implicit asupra angajatilor sai.

Mentionam ca valoarea totala a investitiilor realizate de Rompetrol SA din fondurile proprii in dezvoltarea lucrarilor de explorare din Romania si achizitia de instalatii de foraj necesare extinderii activitatilor de profil pe plan extern depaseste suma de 50 milioane USD. In acelasi timp au fost initiate demersurile legale pentru punerea in executare a obligatiilor asumate de catre fostul proprietar al Grupului Rompetrol in contextul deciziei Curtii de Apel Bucuresti.

Reorganizarea activitatii Rompetrol SA va permite continuarea serviciilor adiacente activitatilor de foraj sonde petroliere terestre in Maroc, unde societatea a castigat un contract in 2014 dupa ce a fost nevoita sa isi intrerupa activitatile din Libia pe fondul instabilitatii politice, si in Romania, unde are premise de a trece de la faza de explorare la exploatare si productie hidrocarburi.

Precizam ca celelalte activitati ale societatilor din Grup nu vor in niciun fel afectate de aceasta procedura de reorganizare”, se arata in comunicat.

Rompetrol SA face parte din KMG International (fostul Grup Rompetrol), cea mai importanta companie din grup fiind Rompetrol Rafinare. Reamintim ca in ianuarie 2014, Guvernul a sters efectiv o datorie a Rompetrol Group catre statul roman de circa 600 de milioane de dolari. In februarie 2013 a fost incheiat un memorandum cu Rompetrol Grup prin care accepta sa piarda 600 milioane de dolari contra unei promisiuni de investitii de un miliard de dolari fara clauze punitive. Timp de un an, Guvernul Ponta s-a luptat sa dea o forma legala memorandumului privind Rompetrol prin care statul renunta la recuperarea creantei de 600 milioane de dolari. Mai intai a incercat sa forteze Parlamentul sa voteze o lege, insa aceasta a fost contestata de fostul presedinte Traian Basescu la Curtea Constitutionala si, in cele din urma, a fost declarata neconstitutionala. Victor Ponta spunea adesea ca cei care contesta legalitatea unui astfel de demers se opun, de fapt, „unui mare proiect de investitii”. In cele din urma, memorandumul a fost aprobat in ianuarie 2014 printr-o Hotarare de Guvern. De atunci, a trecut mai mult de un an, , iar singurul efect al memorandumului a fost ca Rompetrol a scapat de litigiile cu statul a caror miza erau cele 600 milioane dolari. In rest, statul nu s-a ales cu nimic: nici cu cedarea unor actiuni contra 200 milioane de dolari, nici cu fond de investitii de 1 miliard de dolari. Dimpotriva, doar a pierdut sansa de a recupera, la un moment dat, 600 milioane dolari.

E adevarat ca memorandumul nici nu prevede un termen anume ca actionarul majoritar al Rompetrol- KazMunayGaz din Kazahstan- sa-si indeplineasca promisiunile. Practic, statul poate astepta mult si bine ca Rompetrol sa plateasca 200 de milioane de dolari promisi contra ca 26,69% din actiuni, asa cum prevede memorandumul. Despre fondul de investitii nici nu se pune problema atata vreme cat nu s-a realizat acea tranzactie de 200 milioane de euro. Memorandumul prevedea ca intr-o perioada de 7 ani, Rompetrol sa realizeze o investitie de 1 miliard. Pana acum, nu a fost demarat nimic in vederea vanzarii participatiei de 26,69 % pentru 200 de milioane de dolari. Nici fondul nu a fost creat. Ministerul care ar fi trebuit sa se ocupe de acest lucru este cel al Energiei, insa orice actiune este blocata la nivel politic.