CFR spune că lucrările la trenul Gara de Nord – Aeroport continuă. Compania va contesta decizia instanței privind exproprierile
CFR Infrastructură spune că în prezent lucrările la viaductul de lângă aeroport continuă, fiind vorba de un teren ce aparține statului și nu este afectat de decizia instanței de săptămâna trecută. ”La ora actuală, constructorul nu lucrează pe partea unde sunt terenurile proprietarilor contestatari, deci amplasamentele pe care contestatarii le-au supus atenţiei instanţei nu sunt afectate”, spune CFR SA, într-un răspuns pentru HotNews.ro. Reamintim că pe 11 octombrie, Curtea de Apel București a decis suspendarea efectelor hotărârii de expropriere. CFR spune că va face recurs conform legii, pentru ca proiectul să continue în toate fazele.
Calea ferată Gara de Nord – Aeroport trebuie să fie gata până în mai 2020. Traseul va avea 19,1 km și trenurile ar trebui să-l parcurgă în 21 minute.
Ce va face CFR Infrastructură ca urmare a deciziei instanței de suspendare a lucrărilor la trenul către aeroport?
În primul rând trebuie menționat faptul că, acest proiect major de realizare a conexiunii Gara de Nord – Aeroportul Otopeni este finanţat din fonduri europene, iar CFR SA a parcurs toate etapele legale și obligatorii pentru demararea lucrărilor, de la elaborarea studiului de fezabilitate, organizarea licitaţiei, contractarea lucrărilor, inclusiv asigurarea amplasamentului prin emiterea Hotărârii de Guvern privind exproprierile.
Decizia instanței, la care faceți referire, vizează acţiunea unor localnici de a diminua sau anula efectele Hotărârii de Guvern de expropriere. Departamentul juridic a analizat acest demers, aflat pe rol, şi cu siguranță vom pune în aplicare, fără nicio îndoială, orice decizie judecătoreasă, în contextul în care CFR SA a respectat şi va respecta întotdeauna legea şi hotărârile instanţei privind proiectele pe care le derulăm.
Menționăm tototdată faptul că hotărârea de instanţă face referire la suspendarea efectelor hotărârii de expropriere, ceea ce vom face, însă, această hotărâre nu are influenţă asupra contractului aflat în derulare şi asupra lucrărilor care se execută în această perioadă în zona aeroportului, unde proprietar este Statul Român, iar exproprierea s-a făcut prin transfer între Compania de Aeroporturi şi Compania Naţională de Căi Ferate. La ora actuală, constructorul nu lucrează pe partea unde sunt terenurile proprietarilor contestatari, deci amplasamentele pe care contestatarii le-au supus atenţiei instanţei nu sunt afectate, de aceea considerăm că lucrările trebuie să continue în acelaşi ritm şi conform procedurilor legale.
Din punctul nostru de vedere, celor două părți vizate de această decizie nu le vor fi afectate drepturile, dar vom aştepta decizia instanței pentru a identifica soluția de continuare a acestui proiect. Menționăm faptul că, în conformitate cu prevederile legale, CFR SA are dreptul de a face recurs în termen de 5 zile de la Comunicare, demers pe care-l vom întreprinde după primirea comunicării.
Cu cât ar putea fi amânată finalizarea lucrărilor din cauza acestui blocaj?
După cum am menționat anterior, la această oră lucrările la viaduct se desfășoară în zona aeroportului, unde proprietar este Statul Român, și nu pe terenurile proprietarilor contestatari, nefiind afectate sub nicio formă respectivele amplasamente. Până la pronunțarea unei decizii judecătorești finale, constructorul va desfășura lucrările în acelaşi ritm, respectând cadrul legal.
Este important să reamintim faptul că acest proiect reprezintă un obiectiv de interes naţional, asumat de toți factorii implicați în organizarea Campionatului European, una dintre condiţiile impuse de organizatori fiind şi această accesibilitate de transport care trebuie să fie funcţională, iar orice întârziere în implementarea acestui proiect va afecta în primul rând imaginea României.
Reamintim că o decizie din 11 octombrie a Curții de Apel București arată că se suspendă Hotărârea de Guvern privind exproprierile pentru cauză de utilitate publică, până la soluționarea cauzei pe fond.
Despre trenul Gară – Aeroport
Încă din 2016 se vorbește despre această legătură feroviară și planurile de atunci prevedeau că lucrările vor începe în 2017. Autorizația de construcție a fost dată după jumătatea lunii august 2019 și lucrările au început în septembrie.
Asocierea Arcada – ISPCF SA – DB Engineering & Consulting GMBH va conecta aeroportul Otopeni la reţeaua feroviară, printr-un contract de 398,16 milioane lei fără TVA. CFR a semnat în iunie contractul la sediul Ministerului Transporturilor.
Proiectul „Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti”, Faza I: Racord C.F. la Terminalul T1, Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti (proiectare şi execuţie)” prevede realizarea unei noi linii de cale ferată în lungime de 2,95 km, din care 1,52 km va fi un viaduct care va supratraversa DN1. Proiectul se va termina într-o stație supraterană peste sensul giratoriu din dreptul parcării de la terminalul sosiri (T1) al aeroportului.
Contractul are oficial o durată de 14 luni (2 luni pentru proiectare şi 12 luni pentru execuţie), însă reprezentanții CFR dau ca termen de finalizare mai 2020, chiar înainte de meciurile organizate de București în cadrul EURO 2020 (Campionatul eropean de fotbal).
În paralel, CFR mai desfășoară un contract cu Porr Construct pentru dublarea liniei de cale ferată (8 km) între staţiile Mogoşoaia şi Baloteşti, proiect în valoare de 50,5 milioane lei, cu finanţare asigurată din fonduri de la bugetul de stat.
Viaductul de acces spre terminalul T1 a început a fi construit peste DN1 și are o lungime totală de 1.521 m și va fi realizat din 42 de pile și o culee, care vor fi fundate indirect pe piloți forați de diametru mare D=1,5 m, cu lungimea de 30 m.
Tronsonul de cale ferată pentru ˮ Faza I: Racord c.f. la Terminalul T1, Aeroport Internațional Henri Coandă Bucureștiˮ este împărțit în trei zone distincte:
zona I (L= 500 m) – cuprinde linia de evitare și liniile de legătură între aparatele de cale, structura căii ferate fiind una clasică, cu terasament c.f. și suprastructură alcătuită din cadru șine traverse și prism de piatră spartă
zona II (L = 930 m) – cuprinde un podeț, terasament înalt alcătuit dintr-o structură de pământ armat cu geogrile, cu parament aproape vertical, suprastructura căii fiind clasică
zona III (L = 1520 m) – cuprinde două podețe și un viaduct, suprastructura c.f. fiind alcătuită din șine și blocheți izolați cu placă de inserție în bază din poliuretan monocelular uniform, pentru amortizarea vibrațiilor și a zgomotului structural.