China va folosi mai mult ca niciodată controversatele sale tehnologii prin care vrea să modifice vremea

China folosește de ani buni tehnologii prin care încearcă să modifice vremea, a investit miliarde de dolari și are zeci de mii de oameni care lucrează în domeniu. Planurile sunt însă și mai ambițioase, mai ales că încep Jocurile Olimpice de Iarnă și aceste tehnologii vor fi extrem de des folosite. China însă vrea să încerce să aducă ploaie, sau cer albastru, în funcție de nevoie, pe milioane de kilometri pătrați, iar eficiența acestor tehnologii este foarte controversată, la fel și amprenta asupra mediului.

Încă din anii 40 ai secolului trecut mai multe țări au tras rachete în nori pentru a încerca să aducă ploaia, spre exemplu, dar nicio altă țară nu a făcut atâtea experimente, nu a investit atât de mult și nu are planuri atât de ambițioase precum China. Aceste tehnologii sunt numite ”cloud-seeding” (însămânțarea norilor).

Presa chineză scria că între 2013 și 2017 au fost investiți peste 1,3 miliarde dolari în tehnologii care să stimuleze precipitațiile și că rezultatul a fost de 233 miliarde cm de precipitații adiționale datorate faptului că au fost trase în nori rachete cu anumite substanțe chimice pe bază de iodură de argint.

În 2019 oficialii spuneau că aceste tactici de modificare a vremii au redus cu 70% pagubele făcute agriculturii de către căderile de grindină, dar mai mediatizate au fost intervențiile pentru a avea cer albastru în timpul JO de vară de la Beijing, din 2008, când nu doar că au fost oprite fabricile și a fost limitat traficul din Beijing, dar s-au făcut intervenții cu rachete pentru a dispersa smogul de deasupra capitalei.

China are zeci de mii de angajați la o instituție numită, în engleză, China Meteorological Association Weather Modification Center. China a spus că până în 2025 vrea ca aceste acțiuni de modificare să poată fi realizate de pe o suprafață uriașă de peste 5,5 milioane de kmp, ceea ce înseamnă mai bine de jumătate din suprafața totală a țării.

Pentru asta vor fi deplasate în regiuni îndepărtate unități mobile care pot trage rachetele necesare în nori, iar partea cea mai ambițioasă a proiectului ține de instalarea de astfel de unități uriașe pe 1,5 milioane kmp din suprafața platoului tibetan.

Planul este ca în platoul înalt din Tibet să fie instalate de mii de astfel de ”camere de ardere” (fuel-burning chambers) care să lanseze rachetele în nori pentru a aduce ploaie deasupra Râului Galben care curge în zonele aride din nord unde apa este folosită pentru irigații. Dacă va fi mai multă apă, agricultura va merge mai bine.

Și la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing, care încep în 4 februarie, vor fi folosite pe larg tehnologii care își propun să modifice vremea. Va fi un efort uriaș: zăpada va fi aproape 100% artificială și China va face totul ca lucrurile să pară perfecte în ochii străinilor.

În zona satului olimpic din orașul Zhangjiakou au fost trase peste 250 de rachete către nori în ultimele trei săptămâni și este de așteptat să se încerce pe scară largă să fie dispersați norii pentru a nu ploua în timpul evenimentelor sportive. La Jocurile de Vară multe evenimente s-au ținut în sală și deci nu a fost nevoie de a încerca schimbări de vreme, însă acum, la cele de iarnă, vremea la munte este impredictibilă și va fi nevoie de acțiuni pe scară largă.

Aceste rachete trase în nori sunt controversate fiindcă nu se știe clar cât sunt de eficiente, părerile fiind împărțite în rândul experților pentru că este imposibil de calculat câte precipitații ar fi căzut dintr-un nor spre care nu s-a tras, față de acel nor în care s-a tras cu racheta cu substanțe chimice.

Unii experți spun că eficiența acestor tehnologii este redusă față de cât de mult costă implementarea lor, alții spun că nu se știe dacă generarea ploii într-un loc nu înseamnă că va ploua mult mai puțin în alt loc.

Surse: Washington Post, Guardian