Cifrele-cheie ale UE: Ponderea europenilor expuși riscului de sărăcie a fost cea mai mare în România / Unde stăm bine și unde prost la 16 ani de la aderare

În 2022, ponderea populației europene care era expusă riscului de sărăcie sau excluziunii sociale a fost cea mai mare în România (34,4 %) și Bulgaria (32,2 %), arată datele Eurostat, care a publicat o analiză denumită „Cifre cheie ale UE”.

Cel puțin unu din patru oameni din Grecia, Spania, Letonia și Estonia erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. La celălalt capăt al clasamentului, mai puțin de un cetățean din șase locuind în Olanda, Slovacia, Finlanda, Polonia și Slovenia erau expuși aceluiași risc.

În Luxemburg salariile femeilor au fost marginal mai mari decât cele ale bărbaților

Diferența de remunerare între femei și bărbați măsoară diferența dintre câștigurile pe oră între angajații bărbați și femei din industrie, construcții și servicii între întreprinderile cu 10 sau mai mulți angajați. Veniturile medii pe oră ale femeilor din UE au fost cu 12,7 % mai mici decât cele ale bărbaților.

Cea mai mare diferență de remunerare între femei și bărbați a fost înregistrată în Estonia, unde câștigurile femeilor au fost cu 20,5% mai mici decât cele ale bărbaților. În schimb, diferența a fost mai mică de 5,0% în Polonia (4,5%), Slovenia (3,8%) și România (3,6%).

Un model diferit a fost observat în Luxemburg, deoarece câștigurile medii ale femeilor au fost marginal mai mari decât cele ale bărbaților (cu 0,2%).

Sărăcia e în creștere

În 2022, 95,3 milioane de persoane, sau 21,6% din populația UE, erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială. Aceasta înseamnă că aceștia se aflau în cel puțin una dintre următoarele trei condiții: au venituri disponibile inferioare pragului de sărăcie, se află în stare de deprivare materială și socială severă sau trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii (pentru persoanele în vârstă de 0-64 ani).

Comparativ cu un an mai devreme, în 2022 erau cu 0,3 milioane de persoane mai puține expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Aproape o treime (31,5%) din populația UE nu a putut face față unei cheltuieli financiare neașteptate. Cei mai mulți sunt din România

Privarea materială se referă la incapacitatea forțată (mai degrabă decât alegerea de a nu face acest lucru) de a plăti/a-și permite anumite cheltuieli; un exemplu sunt cheltuielile financiare neașteptate.

În 2022, aproape o treime (31,5%) din populația UE nu a putut face față unei cheltuieli financiare neașteptate. Această pondere a fost cu 1,3 puncte procentuale mai mare decât în 2021 (care poate fi, cel puțin parțial, legată de criza în creștere a costului vieții).

Mai mult de două cincimi din populație nu a putut face față unei cheltuieli financiare neașteptate în 2022 în cinci dintre statele membre ale UE, cu cea mai mare pondere în România (47,9%).

În schimb, o proporție relativ mică a populației din Malta și Țările de Jos nu a putut face față unor astfel de cheltuieli (15,4% și, respectiv, 14,6%).

PIB-ul pe locuitor poate fi utilizat pentru a compara producția economică a economiilor de dimensiuni diferite. În cadrul UE, acest raport a scăzut de la 31.310 EUR în 2019 la 30.030 EUR în 2020. Cu toate acestea, a revenit în 2021 și apoi a crescut și mai mult în 2022, deoarece PIB-ul pe locuitor al UE a urcat la 35.210 EUR.

Pe măsură ce costul vieții variază de la un loc la altul, informațiile prezentate aici au fost ajustate pentru a reflecta diferențele de nivel de preț folosind o unitate monetară artificială numită standard de putere de cumpărare (PPS). Pe baza acestei măsuri, nivelul de trai relativ al statelor membre ale UE poate fi exprimat în raport cu media UE (setat la 100).

În 2022, cea mai mare valoare a fost înregistrată în Luxemburg, unde PIB-ul pe locuitor în PPS a fost de 2,6 ori mai mare decât media UE. În schimb, PIB-ul pe locuitor în Bulgaria a fost aproape de trei cincimi (58,7%) din media UE. România e la 77% din media UE.

Cine și ce produce mai mult în UE

Produsele agricole reprezintă o parte majoră a identității regionale și culturale a UE. În 2021, în UE au fost recoltate 297,5 milioane de tone de cereale și orez, Franța deținând cea mai mare pondere (22,7%).

În mod similar, aproximativ 159,8 milioane de tone de lapte erau disponibile în fermele UE, Germania înregistrând cea mai mare pondere (20,4%).

Un total de 65,8 milioane de tone de legume au fost recoltate în UE, Spania deținând cea mai mare pondere (24,2%).

Au fost recoltate 62,2 milioane de tone de fructe, fructe de pădure și nuci în UE, Spania înregistrând din nou cea mai mare pondere (28,3%); aceste cifre cuprind toate tipurile de fructe, inclusiv cele utilizate pentru producerea de băuturi.

Sunt disponibile informații mai noi cu privire la producția de carne: în 2022, UE a produs 22,1 milioane de tone de carne de porc, aproximativ 12,1 milioane de tone de carne de pasăre și 6,6 milioane de tone de carne de bovine. Spania (23,0%) și Germania (20,3%) au reprezentat fiecare mai mult de o cincime din carnea de porc produsă în UE.

Polonia a avut o pondere similară (22,5%) din producția UE de carne de pasăre, în timp ce Franța a reprezentat aproximativ o cincime (20,5%) din carnea de bovine produsă în UE.