Cititori si „audiente” online
dialog cu Ioan Margarit, editor coordonator HotNews.ro
Dependenta de trafic
Da, sinem dependenti de trafic, asa cum o publicatie este dependenta de tiraj sau un post radio/TV, de audienta. O precizare insa: nu audienta/tirajul/traficul e totul. Conteaza si cui te adresezi, ce fel de public reusesti sa atragi. Exista emisiuni, site-uri si tabloide pentru marea masa, asa cum sint emisiuni, site-uri sau ziare destinate unei audiente alese pe sprinceana.
Am lucrat ceva ani la revista Capital, al carei tiraj era (si este) de citeva ori mai mic decit al unui tabloid.
Si totusi, incasarile publicitare la Capital ori Ziarul financiar sint, in continuare, peste cele ale oricarei foi bulevardiere, chiar daca SNA sustine ca acestea din urma sint citite de peste 1.000.000 de persoane zilnic! Important este sa fii lider de piata pe un anumit segment de audienta. Asa sustin firmele de publicitate si asa am constatat si noi, editorii.
Calitatea publicului este hotaritoare pentru publicitatea in mass-media: daca vrei sa vinzi detergenti, pui clipul la Surprize, surprize sau Iarta-ma, daca vrei sa vinzi ultimul tip de server sau autoturism, il plasezi intr-o publicatie financiara. Cu alt pret, evident.
Iar HotNews.ro, potrivit datelor de audienta furnizate de catre auditorii nostri (Arbomedia Net si Insites.be), este lider pe Internet pentru publicul care are profilul socio-demografic asemanator cu cititorii revistei Capital si ai Ziarului financiar. Ca idee, avem, in medie, 42-45.000 de cititori unici pe zi, dintre care 92% au studii superioare.
In privinta acuratetei masuratorilor audientei pe Internet, in mod cert masuratoarea e mai aproape de realitate decit „audientele“ stabilite prin sondaje. Sint la fel de corecte precum indicatorul „numar de exempare vindute“, anuntat periodic de BRAT pentru presa tiparita.
Citi cititori fideli are HotNews.ro?
Cum definim cititorul fidel? Sint oameni care revin de 5-6 ori pe zi, citeva minute, pentru a nu scapa noutatile dintr-un anumit domeniu, cum sint si cititori care, din lipsa de timp, isi rezerva sfirsitul de saptamina pentru a parcurge in liniste comentarii si analize sau pentru a consulta baza de date din site. Eu cred ca si unii, si altii sint fideli. Exista mai multe moduri de a-i numara.
Si cele peste 12.000 de abonamente la newsletter sint un reper. Dar, la fel de importante sint statisticile oferite de Google Analytics, Trafic.ro si de catre propriul nostru soft. Peste 78% dintre cititori vin direct in site si doar 16-17% prin motoarele de cautare, gen Google sau Yahoo. Restul ajunge in paginile noastre prin intermediul altor publicatii online care ne citeaza.
Cititorii pot consulta clasamentul celor mai citite materiale de pe HotNews.ro. Oricine poate vedea cit succes a avut unul sau altul dintre subiectele abordate de noi, oricine isi poate compara preferintele cu ale altora. Un reper ar fi si emisiunea Top7.ro pe care o facem in coproductie cu TVR2.
Eu zic ca e un experiment jurnalistic in premiera: subiectele sint selectate, redactate, comentate si completate impreuna cu cititorii, pe Internet, apoi difuzate pe TVR2, in fiecare duminica, la ora 16,00. Parafrazindu-i pe „catavenci“, am mizat pe faptul ca cititorii nostri sint mai inteligenti decit comentatorii lor.
Si, in fond, cine sint cititorii HotNews.ro?
Sint „tone“ de biti cu studii despre cine sint, ce ziare citesc, la ce emisiuni se uita, ce site-uri frecventeaza consumatorii de informatii online. Sint date destul de precise, nu-i nevoie de multa imaginatie aici.
Daca auditul nostru nu bate cimpii, cititorii HotNews.ro sint in marea lor majoritate tineri, dar nu foarte (peste 24 ani), locuiesc in orase mari, peste 30% in Capitala, au job-uri care-i tin in office mai toata ziua, scoliti peste medie, cu timpul limitat, multi cu functii de conducere, reticienti la idei gata mestecate, circotasi uneori.
Au ceva bani, nu arunca cu ei dupa ciini, dar isi permit vacante in strainatate, autoturisme, iesiri saptaminale in afara orasului, unii urmaresc bursele internationale, multi, pe cele romanesti, nu pierd filmele, cartile si concertele care merita, putini se duc pe stadioane, insa urmaresc competitii sportive la TV (nu musai fotbal).
Interactivitate – un punct de atractie in plus?
Interactivitatea e un cuvint la moda, il aud asa des la TV ca s-a tocit, e bont de-a binelea! Internetul, prin definitie, e o retea prin care circula informatie, in toate sensurile, nu poti fi pasiv, o momiie cu mouse-ul in mina! Publici o stire, o fotografie sau un filmulet tare pe un site cit de cit frecventat si vei vedea ca apar imediat comentarii, completari, precizari pe respectivul site,
alte site-uri reproduc sau citeaza informatia respectiva, pe forumuri sau pe Yahoo Mesenger se comenteaza la greu, in mail-uri ajunge aceeasi informatie prin bunavointa unui prieten, eventual iti trinteste si un SMS sau MMS etc. Baietii destepti din industria media spun ca privitul la TV e un consum pasiv de informatie, indiferent cite SMS-uri te imbie sa trimiti duducile agitate de pe ecran.
Faceti un sondaj printre prieteni si veti vedea citi dintre ei adorm in fotoliul din fata televizorului si citi, cu capul pe tastatura calculatorului!
Mai multa independenta pe net?
Discutia despre soarta jurnalistului in societate dureaza de citeva secole. Eu cred ca regulile de redactare si difuzare a unui material de presa sint aceleasi, indiferent de suport: tipar, TV, radio, Internet.
Ce, la aparitia televiziunii, jurnalistii din presa scrisa, reconvertita la noul suport media, au iesit pe sticla in budigai si cu „fuck you“ in gura? Avantajul unui ziar continuu, asa cum e HotNews.ro, ar fi imbinarea vitezei de reactie a televiziunilor cu articolele mai asezate, de substanta, specifice presei scrise.
Completam, adaugam sau corectam din mers un subiect, de multe ori cu ajutorul cititorilor nostri. Internetul iti ofera acest avantaj, al redactarii sub ochii cititorului.
Cred ca presa va converge in urmatorii ani, materialele jurnalistice se vor prelucra in cadrul aceluiasi trust de presa, pentru a fi difuzate concomitent pe mai multe canale (radio, TV, tiparitura, Internet, telefon mobil, iPod sau pentru alte jucarii care se vor inventa).
Mai cred ca breasla se va profesionaliza, tot mai multi ziaristi tineri stiu deja si sa redacteze texte, sa inregistreze si sa prelucreze materiale audio-video, sa verifice surse pe Internet, in bazele de date din intreaga lume, sa editeze fotografii si sa le transmita prin Internet redactiilor.
Vremea jurnalistilor care arunca, din usa, secretarului de redactie, trei file scrise de mina, apoi fuga la o bere, a cam trecut!
Independenta editoriala fata de grupurile de interese tine si de costurile de productie. Au fost editori care au pornit cu entuziasm o publicatie si au constatat ca au cheltuieli greu de acoperit din publicitate. Au acceptat compromisuri pentru a-si tine creatia in viata. Nu pot judeca pe nimeni.
Pot doar sa afirm ca o publicatie difuzata doar pe Internet, de buna calitate, este mult mai ieftina decit un ziar pe hirtie. Sa nu mai vorbim despre cheltuielile pentru un post radio sau TV. Daca ai din publicitate 10.000 de euro, nu poti sustine un ziar tiparit nici macar o luna, dar pe Internet, da. La acelasi numar de cititori.
De aici, mai multe grade de libertate, mai putine presiuni pentru o publicatie virtuala.
Un tabloid destept exclusiv online?
Sigur ca m-am gindit! Sint pregatit cu materiale de senzatie pentru vremea cind frizeriile si circiumile de cartier vor avea wireless si laptop-uri pentru toti clientii.
a consemnat Adina POPESCU